Istoria Rugii Lu­gojene, strâns legată de breslele ora­şu­lui

Lugojenii sunt aş­tep­taţi cu mic cu mare să-şi petreacă în centrul oraşului de ”Ruga Lu­go­ja­nă”, manifestare ca­re se derulează de un sfert de veac în mu­nicipiul de pe Ti­miş, după căderea co­munismului.

Alături de goşci, sute de lo­cui­tori vin să se prindă în horă în faţa sediului ad­mi­nis­traţiei locale şi a bisericii cu două turnuri, care are hra­mul “Adormirea Maicii Dom­nului” şi păstrează tra­diţia din perioada in­te­r­be­li­că.

Manifestarea are loc în data de 15 august şi va a­du­ce în municipiul nostru, a­lă­turi de ansamblurile fol­clo­ri­ce din ţară şi străinătate, opt delegaţii din oraşele în­frăţite.

Şi-au anunţat par­ti­ci­parea 31 de reprezentanţi ai co­munităţilor din Jena-Ger­mania, Szekzard şi Mako-Un­garia, Nisporeni-Re­pu­blica Moldova, Vârşeţ şi Ve­liko Gradiste-Serbia, Kri­va Palanka-Macedonia şi Ischele-Cipru.

Istoria Rugii Lu­gojene se împleteşte strâns cu cea a breslelor ora­şu­lui.

Una din cele mai pu­ternice bresle era cea a Co­jo­carilor, care îl aveau ca pa­tron pe Sf. Ilie.

Cojocarii, care au făcut importante do­na­ţii Bisericii Ortodoxe (bal­dachine, prapuri, can­de­la­bre, icoane) se numărau pă­rinte cei mai generoşi spon­sori ai rugii.

La înce­pu­tul anilor 90, în turla bi­se­ri­cii cu două turnuri, a fost fă­cu­tă, din întâmplare, cea mai mare descoperire care vorbeşte de trecutul Rugii şi al breslelor: steagul Cor­po­ra­ţiei Cojocarilor, datând din 1893 şi o eşarfă cu dan­te­lă ce consemna donaţia că­tre biserică, din acelaşi an.

Steagul albastru, de mari di­mensiuni, e lucrat din mă­ta­se şi are o emblemă din pie­le de căprioară care re­pre­zintă doi lei şi o masă de co­jocărie.

Drapelul a fost cu­răţat cu migală de maes­trul Ladislau Pokker şi a fost expertizat de pictorul Sil­viu Orăviţan-Creţu. Ex­po­na­tul de mare valoare a re­venit Corporaţiei Me­se­ria­şilor din Lugoj, care-l păs­trează la loc de cinste.

În anul 1993, primarul de atunci al oraşului, ec. Vir­gil Turcan, hotărăşte re­luarea tradiţiei Lugojene. In­vitaţi de onoare au fost de­legaţii oraşelor înfrăţite Jena (Germania), Orleans (Franţa) şi Szekszard (Un­ga­ria). Îndrăgita solistă Ni­co­leta Voica le-a cântat din suflet lugojenilor.

Conform tradiţiei, ruga a fost deschisă de protopul Lu­gojului din acea pe­ri­oa­dă, Prea Onoratul părinte Ioan Ţigriş. După aproape 50 de ani de întrerupere, un Protopop Ortodox al Lu­go­jului deschidea ruga de hramul Sfintei Maria.

De-a lungul timpului, Ruga de 15 august a avut parte de oaspeţi de seamă. Ma­estrul Mihai Brediceanu, mare muzician, director al O­perei Naţionale din Bu­cu­reşti şi al Filarmonicii “Geor­ge Enescu” s-a nu­mă­rat printre aceştia.