Numeroși locuitori din comuna Fârdea, cunoscută pentru lacul Surduc, cel mai mare din vestul țării, sunt nemulțumiți de faptul că în peste 30 de ani scurși de la Revoluție nu beneficiază de parcelele de pământ rămase de la strămoși.
În data de 26 ianuarie, peste 40 de persoane din Fârdea l-au așteptat în localitate pe Mihai Ritivoiu, prefectul de Timiș, pentru audiențele din teren.
Aceștia s-au plâns reprezentantului Guvernului în teritoriu că nu beneficiază de drepturile garantate de lege.
”De 30 de ani aștept să îmi primesc pământul. S-au făcut tot felul de hoții, iar noi tot a nimănui suntem”, spunea un localnic.
În acest an, șeful Instituției Prefectului Timiș vrea să facă din problema fondului funciar o prioritate.
”În comuna Fârdea, peste 40 de oameni m-au aşteptat pentru a-mi spune necazurile. De fapt au unul singur. Pământul! Pământul părinților, pe care aşteaptă de 30 de ani să-l primească înapoi. Toată lumea din zonă ştie că după Revoluție s-au făcut matrapazlâcuri, s-a dat pământ la cei cu relații şi şi-au construit case de vacanță ştabii Timişoarei, unii în zona inundabilă. Asta în timp ce oamenii simpli sunt plimbați prin procese, îşi caută dreptatea cu actele în mână, iar pe pământul lor construiesc alții. În patru din cinci audiențe mi se solicită ajutor pentru retrocedarea pământului. Vin la mine oameni umiliți, bătrâni care mai au o singură dorință, să ştie că lasă ceva urmaşilor. Avem legi proaste, confuze, avem funcționari care fug de răspundere şi nu îşi îndeplinesc obligațiile. Chiar de aceea mă voi ocupa personal de problema fondului funciar în Timiş. Mă voi consulta cu parlamentari, cu jurişti şi o voi face prioritatea mea în acest an”, declara Mihai Ritivoiu, prefectul județului Timiș.
Speranțe deșarte
Un actual senator PSD Timiș, pe când era prefect, în perioada 2012 -2016, promitea tuturor primarilor din zona de est a județului, în sala de consiliu a Primăriei Municipiului Lugoj, că în doar un an va rezolva problema titlurilor de proprietate.
Au fost doar vorbe în vânt, pentru că de atunci, pentru locuitorii din cele aproape 25 de comune nu s-a schimbat nimic.
La Fârdea, terenurile s-au vândut ”după ureche”, iar mulți dintre cei care au cabane, peste 500 la număr, nu au nici acum titluri de proprietate pentru parcelele respective. În plus, mulți oameni care dețineau terenuri în zona unde a fost realizat lacul așteaptă și acum despăgubiri de la statul român.