Încă din anii ’60, întreprinderile lugojene au adoptat exerciţiile de înviorare la locul de muncă. Practica era (şi este) curentă în ţările asiatice, unde astfel de „dezmorţeli” ale musculaturii şi încheieturilor sunt obligatorii înaintea unei zile de lucru, indiferent dacă e vorba de muncă fizică sau de birou.
Încă din anii ’60, întreprinderile lugojene au adoptat exerciţiile de înviorare la locul de muncă. Practica era (şi este) curentă în ţările asiatice, unde astfel de „dezmorţeli” ale musculaturii şi încheieturilor sunt obligatorii înaintea unei zile de lucru, indiferent dacă e vorba de muncă fizică sau de birou.
La noi, modelul „importat” din Coreea de Nord sau China populară a fost extins şi la unităţile şcolare, unde, înainte de ore, elevii copiau mişcările etalon făcute înaintea lor de către profesorul de sport.
Imaginea care însoţeşte articolul nostru este de la Intreprinderea Textilă Lugoj, Unitatea A şi datează din 1963.
Şefa de tură iese în faţă şi face exerciţii de „încălzire”, copiate, după puteri, de muncitoare. Cum acţiunea se dorea a fi un exemplu pentru tot oraşul, fotografia a fost afişată pe panoul „fruntaşilor” din zona actualei Case de Cultură a Sindicatelor.
În anul 1965, ITL avea un total de 2.654 de angajaţi, peste 90% dintre aceştia fiind femei, care lucrau în trei schimburi.
Astăzi, nu numai înviorarea de dinaintea muncii este o amintire, ci şi marea unitate a ITL-ului, care va deveni curând o impunătoare ruină.