La 27 iulie 1990, Parlamentul României hotăra ca ziua de 1 Decembrie să devină Ziua Națională a României, după cum notează lucrarea „Istoria României în date”.
În data de 31 iulie 1990, președintele României, Ion Iliescu, avea să promulge Legea nr. 10, privind proclamarea zilei de 1 Decembrie drept Ziua Națională a României, lege care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990.
Primul 1 Decembrie ca Zi Națională a României a fost marcat la Alba Iulia, în 1990, iar după acea în fiecare oraș din țară, cu parade militare, depuneri de coroane și alte manifestări.
La Lugoj, în 1991, ca de altfel și până acum, programul festivităților dedicate zilei de 1 Decembrie începea de dimineață, la ora 9, cu ceremonia cinstirii neamului la statuia gen. Dragalina, cu un “cor ostășesc, ceremonial militar și depuneri de coroane”, după cum era relatat în presa locală.
Manifestările continuau de la ora 9.30 la Monumentul Eroilor din fața Prefecturii, cu un ceremonial militar cu participarea oficialităților locale, reprezentanților partidelor politice și a clerului. Aici aveau loc evocarea și cinstirea Zilei Naționale, slujba de pomenire a erorilor și cântece patriotice.
Evenimentele dedicate zilei de 1 Decembrie se încheiau cu defilarea gărzilor de onoare.
Piața agroalimentară și bursa neagră a mărfurilor din Lugoj
Chiar dacă aceste manifestări solemne au fost scurte și cu puțini spectatori pentru o primă Zi Națională la Lugoj, viața cotidiană a mers înainte cu bune și cu rele, nedând mare importanță acestei sărbători, la fel cum se dă astăzi când în preajma de 1 Decembrie se organizează felurite simpozioane și expoziții.
În acel an, 1991, de prin comerț, cum era valul privatizării, aflăm că în magazine apăreau becuri cu 35 de lei bucata și se vindea în câteva minute, însă “după alte minute se puteau găsi spre vânzare, într-un alt magazin, de data asta privatizat”, adică 55 de lei becul.
Ca și acum, și atunci era o piață neagră a țigărilor. În tutungerii, țigările “Carpați” fără filtru se vindeau cu șapte lei și 10% pentru serviciul de desfacere, vânzătorii îl dădeau romilor cu 10 lei, iar aceștia îl vindeau, la negru, cu 20-25 de lei.
Drept dovadă că două comerciante, pe vremea aceea de 29 ani, respectiv 13 ani, au fost prinse în piața agroalimentară cu zeci de pachete de Carpați, fiind amendate cu sume între 7.500 de lei și 15.000 de lei.
Și valuta era la mare căutare, chiar dacă era Sărbătoare Națională, de 1 Decembrie un dolar se vindea cu 230 de lei și se cumpăra cu 220 de lei, în timp ce marca germană se cumpăra cu 136 de lei și la vânzare era 142 de lei. La bursa neagră din Lugoj, marca germană se vindea cu 170 de lei și se cumpăra cu 165 de lei. Cu toate acestea, în acea zi nu se făceau decât cumpărări de valută, nu și vânzări.
Piața lugojeană a producătorilor locali era una normală, comercianții fiind prezenți la standuri vânzându-și marfa ca de obicei. Atunci era forfotă mare, iar clienții erau în căutare de varza albă, care se vindea cu 8-10 lei/kg, ceapă – 70-80 lei/kg, ouă – 20 lei/buc, cartofi – 55-60 lei/kg. Nici mezelurile de casă nu erau ocolite și se puteau găsi la un preț de 200 de lei/kg, cârnații de porc 250-350 lei/kg, carnea de miel și oaie 100-120 lei/kg, brânza de vaci 120 lei/kg, iar cea de oaie 200 lei/kg.
Totuși, pentru agricultori 1 decembrie venea cu o veste bună: motorina destinată acestora se ieftinea cu 40%, adică era de 54 lei/litru.
Drumurile sparte și apa la robinete, ghimpii eterni din coastele administrațiilor locale
Nici în acea perioadă situația drumurilor nu era tocmai roz, speranța lugojenilor ca gropile de pe străzile din oraș să fie rezolvate era îndeplinită de natură, acestea fiind drese cu zăpadă.
Chiar dacă se curățau rigolele de pe strada Timișoarei, pentru a da un aspect plăcut cu ocazia zilei de 1 Decembrie, grămezile de pământ de pe marginea carosabilului, nefiind ridicate la timp, ajungeau iar la locul inițial.
Necazuri aveau și lugojenii care locuiau în zona șantierului deschis pe Drumul Buziașului (obiectiv – Pasajul de trecere peste calea ferată). Lucrările erau oprite de mai bine de trei săptămâni. Aici au fost excavate cantități mari de pământ care blocau trecerile și care au astupat canalele de scurgere, ceea ce făcea ca apa de ploaie să intre în curțile oamenilor, iar zona să devină o mocirlă. Pentru aceștia, 1 Decembrie a fost unul… noroios.
Apa caldă era o problemă pentru fostul cartier ITL, una fără soluție nici după doi ani de sesizări, chiar dacă încă din luna octombrie a lui ’91 erau promisiuni de rezolvare. Și pentru aceștia, Ziua Națională era una în care stăteai nespălat, nefiind una de mândrie.
1 Decembrie, vești bune de la Făget
Cele mai importante știri pentru această Zi Națională veneau de la Făget, de unde se anunța construirea a patru case, dintre care una cu etaj, asfaltarea unui kilometru de drum, desființarea a trei spații comerciale ale cooperativei de consum, dar, în schimb, înființarea a nouă magazine privatizate, dintre care două în satele Orașului Castanilor.
Veștile bune la Făget curgeau de 1 Decembrie. Aici, se înființau două filiale de bănci comerciale și de Bankcoop. Se anunța construirea a trei biserici, una ortodoxă la Povergina, una adventistă reformatoare la Făget și un penticostală la Bichigi.
Singura nemulțumire a făgețenilor era că nu s-a construit niciun bloc, cu toate că cererile de locuințe erau numeroase.
Ca fapt divers, o veste pe plan național anunța că după 1 decembrie, noul preț al Daciei 1300 va cocheta cu suma de un milion de lei.