Un conflict de la vârful Primăriei Timișoara scoate la iveală o afacere imobiliară cel puțin dubioasă în care o grădiniță din Timișoara a fost retrocedată, iar ulterior a ajuns pe mâna unui clan de rromi. Personaj-cheie în această poveste este un lugojean.
Un conflict de la vârful Primăriei Timișoara scoate la iveală o afacere imobiliară cel puțin dubioasă în care o grădiniță din Timișoara a fost retrocedată, iar ulterior a ajuns pe mâna unui clan de rromi. Personaj-cheie în această poveste este un lugojean.
Dorind să lovească în secretarul Ioan Cojocari, cu care este în conflict deschis,viceprimarul Timișoarei, Traian Stoia, a făcut public un dosar de restituire a unei clădiri din centrul Timișoarei. Stoia a spus că restituirea s-a făcut în mod dubios, din arhiva primăriei dispărând acte care pot face lumină în caz.
În replică, secretarul Primăriei Timișoara a prezentat dosarul punct cu punct, iar documentele arată că imobilul de pe strada Mihai Viteazu numărul 17 (zona centrală a Timișoarei) i-a aparținut până în 1960 unei femei care a rămas fără casă pentru că nu și-a mai plătit impozitele din 1955. Astfel, printr-o sentință din 1960, clădirea trece în proprietatea statului.
Misteriosul lugojean cu acces la procurorul general
Statul a rămas proprietar până în 2000, când un lugojean a depus cerere de restituire a imobilului, prezentând un contract de vânzare-cumpărare care arată că el ar fi cumpărat casa în 1950, cu zece ani înainte ca ea să treacă în proprietatea statului.
Primăria Timișoara a respins cererea de restituire și au urmat mai multe procese pe care primăria le-a câștigat. În cursul procesului, procurorul general al României, care la vremea respectivă se pare că era Joița Tănase, formulează un recurs în anulare (o cale excepțională de atac, care se face numai în condiții speciale). În baza acestui document, Înalta Curte de Casație și Justiție îi restituie lugojeanului clădirea din centrul Timișoarei, iar din completul care a emis sentința finală a făcut parte și judecătorul Costiniu, acuzat de DNA de fapte de corupție.
Surse din Primăria Timișoara susțin că sentința este extrem de dubioasă și o solicitae precum cea formulată de cetățeanul din Lugoj nu ar fi trebuit să aibă nicio șansă. Mai mult decât atât, aceleași surse susțin că este foarte posibil ca lugojeanul care apare în documente să fie doar interfața, adevăratul beneficiar al afacerii fiind clanul de rromi care deține acum clădirea.
Vezi cine este lugojeanul care apare în documente, dar și alte dedesubturi ale afacerii în ediția tipărită a ziarului Redeșteptarea, care apare joi la chioșcuri