Marele poet era, în 1868, sufleur şi actor în trupa de teatru a lui Mihail Pascaly.
Marele poet era, în 1868, sufleur şi actor în trupa de teatru a lui Mihail Pascaly. Pentru lugojenii vorbitori de limba română, o veche dorinţă a fost aducerea la Lugoj a unei trupe de teatru cu actori care să vorbească româneşte. ”Dorinţa de a avea o trupă de teatru în oraşul lor măcar pentru câteva zile, lugojenii şi-o manifestă printr-un apel de dincolo încă din 1865; cereau, cu toată simţirea lor sufletească, ca trupele de teatru să vină şi în oraşul celor mai înflăcăraţi iubitori de teatru, aşa cum le plăcea să spună oraşului lor” – notau Gellu Dorian şi Emil Iordache, autorii volumului „Paşii Poetului” (Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1989). Dezideratul li s-a îndeplinit în două… etape.
Succes deplin la Lugoj pentru actorii români ai lui Pascaly: zece spectacole în loc de şase !
Prima trupă de teatru în limba română care a venit la Lugoj a fost cea a ardeleanului Vasile Albini, la 1851. Lugojenii s-au bucurat atunci să vadă piesele „Jianu Haiducu”, „Opincăriţa făloasă” şi „Ciutura gânfată”. O altă premieră care s-a consemnat în oraşul nostru a avut loc la 1868, când ne-a vizitat prima trupă venită din ţară.
Turneul companiei lui Mihail Pascaly a cuprins şi Lugojul, unde primirea extraordinară a iubitorilor teatrului i-a făcut pe actorii români să-şi prelungească mult şederea, epuizându-şi practic tot repertoriul aici. În loc de şase piese câte erau prevăzute în contract, până la urmă au fost prezentate zece spectacole.
A fost cel mai lung popas din întreg turneul, de mai bine de trei săptămâni (din 4 iulie până în 26 sau, după alte surse, 28 iulie 1868). S-a spus că Mihai Eminescu, pe atunci în vârstă de numai 18 ani, ar fi fost sufleur în acest turneu. La Lugoj însă, îl găsim nu numai în ipostaza de sufleur, ci şi de actor pe scena lugojeană, în piesele „Sărmanul muzicant”, „Mihai Viteazul” şi „Gărgăunii”.
Se pare că Mihail Pascaly anticipa acest succes, fiind în cunoştinţă de cauză despre iubirea lugojenilor pentru teatru (de aceea a şi inclus oraşul nostru în turneu). La Lugoj, spectacolele trupei de teatru a lui Pascaly, din vara anului 1868, au avut loc în vechea clădire a Teatrului Orăşenesc (clădirea dintre Biserica Romano – Catolică ”Sfânta Treime” şi fosta Cofetărie ”Liliacul”, apoi ”Elmaflor”), de pe Str. Bucegi.
Prima şi ultima vizită a lui Eminescu la Lugoj
Un amănunt interesant este că actorii lui Pascaly au fost găzduiţi la case particulare din oraş.„La care dintre fruntaşii oraşului va fi stat Eminescu, nu se mai ştie, dar casa respectivului lugojean se bănuie a fi pe undeva pe lângă Hotelul ”Dacia”, fostul ”Vulturul negru”, în actualul Centru vechi”, se mai menţionează în cartea amitită.
După 25 de zile petrecute în oraşul nostru, trupa lui Pascaly se îndreaptă spre Timişoara şi de acolo, după o serie de alte spectacole, trupa pleacă la Budapesta, moment care coincide cu prima ieşire în străinătate a lui Eminescu.
Din păcate, marele poet nu a mai revăzut aceste locuri, chiar dacă trupa lui Pascaly avea să mai revină o dată la Lugoj, într-un alt turneu efectuat în Banat, în anul 1871. Între aceste două momente, a mai avut loc o serie de spectacole de mare calitate în anul 1870, cu prilejul turneului strălucitei trupe de teatru a lui Matei Millo, care şi ea şi-a dublat numărul de reprezentaţii – după cum precizează regretatul om de cultură Gheorghe Luchescu, în cartea sa „Lugojul, vatră a unităţii naţionale” (Ed. Europa Nova, Bucureşti, 1994).
Omagiul lugojenilor, la 140 de ani de la eveniment
În semn de aducere aminte şi pentru a marca acest episod inedit din viaţa oraşului, în anul 2008, la 140 de la turneul trupei lui Pascaly, a avut loc dezvelirea unei plăci comemorative ”Mihai Eminescu”, din marmură albă, aşezată pe faţada clădirii fostului Teatru Orăşenesc, pe care scrie: ”Omagiul Luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu, care a poposit în Lugoj în perioada 4 – 26 iulie 1868 cu trupa de teatru a lui Pascaly.”
În anul 1993 s-a dezvelit în parcul din faţa Colegiul Naţional ”Iulia Hasdeu” din Lugoj, bustul lui Mihai Eminescu (1850 – 1889). „Turnat în bronz, aşezat pe un soclu înalt de aproximativ doi metri şi placat cu gresie de culoare gri, bustul lui Mihai Eminescu este opera sculptorului aromân Dumitru Pasima. Această lucrare trebuia să fie expusă la Viena, dar, cu sprijinul fostului ministru al culturii Andrei Pleşu şi al fostului primar Virgil Turcan, bustul lui Mihai Eminescu a fost amplasat în Lugoj”, ne-a declarat poeta Adriana Weimer, membră a Uniunii Scriitorilor din România.
La Lugoj mai există şi o stradă care îi poartă numele Poetului nepereche: Str. Mihai Eminescu, care leagă Splaiul Coriolan Brediceanu de Strada Bucegi, trecând pe lângă Teatrul Municipal ”Traian Grozăvescu” şi fosta Casă Cultural – Expoziţională a Personalităţilor, cunoscută şi după numele avocatului Nestor Porumb.