Hoţii transformă tabăra de la Gladna Montană într-o ruină

Fosta tabără din localitatea timişeană Gladna Montană, sat aparţinător de comuna Fârdea, devine o ruină pe zi ce trece. Fostul imobil era administrat cu câţiva ani în urmă de către Clubul Sportiv Bega Timişoara, care folosea locaţia ca tabără de cantonament pentru proprii sportivi.

Fosta tabără din localitatea timişeană Gladna Montană, sat aparţinător de comuna Fârdea, devine o ruină pe zi ce trece. Fostul imobil era administrat cu câţiva ani în urmă de către Clubul Sportiv Bega Timişoara, care folosea locaţia ca tabără de cantonament pentru proprii sportivi.
Acum arată ca după război, doar zidurile şi o parte din acoperiş rămânând nedevastate. „Tabăra au luat-o foştii proprietari de câţiva ani şi am înţeles că vor să o vândă. Când ţinea de clubul sportiv, era frumos, curat, în întreţinere bună. Apoi s-a început furtul, bucată cu bucată. Mai rău este că s-au luat ţigle din acoperişul, care a fost recent renovat”, ne-a declarat Samuel Lupulescu, primarul comunei Fârdea.

Proprietatea de la Gladna Montană, imobilul şi puţin peste două hectare de teren, i-a aparţinut lui Titus Petrescu, moştenitorii acestuia de drept fiind cei doi fii ai săi, Marius şi Călin. Amândoi locuiesc în judeţul Cluj, la Dej. „Noi suntem doi fraţi care am moştenit imobilul cu terenul aferent şi încercăm să vindem, dar nu găsim cumpărător, asta-i toată treaba. Paznicul care lucra acolo ne-a cerut bani, dar noi amândoi suntem pensionari şi nu am avut de unde-l plăti. Atunci a plecat şi a rămas totul în paragină”, ne-a explicat situaţia unul dintre moştenitorii fostei tabere, Marius Petrescu.

Nici primăria din Fârdea nu se poate implica în salvarea taberei. „Am anunţat proprietarul că se fură tot, centrală termică, calorifere, tot ce era din metal şi că au rămas doar zidurile care vor pica şi ele. Noi nu avem nicio soluţie, nu avem bani să întreţinem nici ce avem noi în întreţinere. Sunt foarte dezamăgit şi supărat de ceea ce se întâmplă acolo”, ne-a spus Samuel Lupulescu.
„În cei aproximativ patru ani de zile de când încercăm să vindem proprietatea, am avut o singură persoană care s-a interesat”, a adăugat şi Marius Petrescu, cu referire la speranţele sale pentru înstrăinarea imobilului.
Acesta ne-a reamintit şi faptul că înainte de război, acolo funcţiona o fabrică de sticlă al cărui proprietar era tatăl său. Cei din partea locului spun că la biserica de lemn există sticlărie despre care se spune că provine exact din vechea fabrică.