Deşi s-a născut la Timişoara, la 9 aprilie 1941, sculptorul Ingo Glass este legat de Lugoj prin formarea sa ca artist şi printr-una dintre cele mai importante sculpturi care împodobesc zona centrală a oraşului, şi anume monumentul „Alfa şi Omega”.
Ingo Glass s-a format ca sculptor la Şcoala Populară de Artă din Lugoj, unde a avut-o ca profesoară pe Elisabeta Popper, o sculptoriţă de renume, care a studiat la Viena cu marele Oskar Hanak. Bacalaureatul şi-l ia tot la Lugoj, în anul 1960, ca absolvent al fostului Liceu nr. 1 – actualul Colegiu Naţional “Iulia Hasdeu”. După iniţierea în tainele sculpturii de la Lugoj, a urmat Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, unde a studiat cu maestrul Artur Vetro şi, la terminarea facultăţii, a fost repartizat la Galaţi. Aici devine director la Muzeul de Artă Contemporană.
Deşi se părea că viaţa de artist nu va fi prea împlinită în marele oraş port industrial, Ingo Glass a profitat de faptul că, la Galaţi, i s-a oferit posibilitatea să colaboreze cu Şantierul naval, care i-a pus la dispoziţie cantităţi mari de tablă şi fier pe care artistul le-a transformat în sculpturi monumentale. Este vorba despre celebrul său ciclul intitulat “Catedrale”, cu sculpturi înalte şi de 15 metri. În anul 1972, Ingo Glass ajunge în Capitală, unde predă, ca şi asistent, la Institul de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu”, după care devine consilier ştiinţific la Casa de Cultură “Friedrich Schiller” din Bucureşti. La Casa “Schiller”, Ingo Glass organizează mai multe expoziţii ale artiştilor plastici de etnie germană din România.
Exilat pentru că vorbit împotriva lui Ceauşescu în presa străină
Anul 1979 aduce la lumină nemulţumirile sale faţă de regimul comunist. Acordă un interviu publicaţiei Finacial Times, publicat sub titlul foarte tranşant “Ceauşescu – acolo unde dispare carnea”. Interviul provoacă o adevărată furtună în România. Ingo Glass e convocat la Securitate, unde i se impune să părăsească urgent ţara, toate bunurile, inclusiv casa, fiindu-i confiscate. Din 1979, Ingo Glass devine cetăţean german (cetăţenia română fiindu-i retrasă) şi se stabileşte la München, în Germania. Aici, devine custodele Muzeului Orăşenesc de Artă, organizator (din 1983) al expoziţiilor Secţiei de cultură a Primăriei München şi manager al atelierului de artă din Lothringer Straße din München. Foarte important, timp de zece ani (1983-1993) este organizatorul expoziilor Uniunii Artiştilor Plastici din München şi Oberbayern. În Germania, a acordat atenţie artiştilor de origine bănăţeană, cărora le-a pus de mai multe ori la dispoziţie spaţiile expoziţionale din München.
Monumente controversate în Lugoj şi Timişoara, marca Ingo Glass
În Germania şi în Ungaria, pe malul Dunării, Ingo Glass a continuat o perioadă sculpturile monumentale, după care în creaţia sa a început o nouă direcţie, în care a diminuat dimensiunile sculpturilor, care rezultă din suprapunerea unor forme elementare, precum dreptunghiul, pătratul, cercul, triunghiul isoscel.
“Ingo Glass a trecut la un fel de purism al artei sale, aşa cum a făcut în pictură Piet Mondrian”, observa criticul de artă Ioan Iovan.
Astfel au rezultat lucrări care au apărut în spaţiul public din Lugoj (monumentul “Alfa şi Omega”) şi din Timişoara (monumentul “Deschidere”, dedicat victimelor Revoluţiei din decembrie ’89). Sunt lucrări avangardiste, care au suscitat vii controverse la ora ridicării lor.
La Lugoj, de pildă, s-a spus că monumentul Alfa şi Omega (comandat iniţial ca memorial al Revoluţiei din 1989, fiind realizat din beton placat cu marmură), prin liniile sale moderne, nu se încadrează în spaţiul cu arhitectură clasică dintre fosta Prefectură, Primărie şi Catedrala Greco-Catolică. Despre Ingo Glass, artistul de talie europeană care s-a format la Lugoj, criticul de artă Ioan Iovan, profesor la Facultatea de Arte şi Design din Timişoara, spunea că este unul dintre cei mai mari sculptori europeni.
“Ingo Glass este cu siguranţă unul dintre cei mai mari sculptori europeni contemporani, cu mult peste unii artişti care figurează la loc de cinste în enciclopediile engleze şi franceze. Din păcate, mai ales în România, el a fost foarte prost promovat”.
Deşi la ora actuală nu mai lucrează, fiind ţintuit într-un fotoliu rulant în urma problemelor de sănătate la genunchi, Ingo Glass a primit titlul de Cetăţean de Onoare al Timişoarei. La Lugoj, oraşul în care a desluşit tainele sculpturii şi unde a terminat liceul, se ştiu prea puţine lucruri despre el. Rămâne mărturie doar monumentul Alfa şi Omega, unde într-un colţ se află menţionat şi numele autorului…