Gala aniversară Leontina Văduva! Sub semnul solar al talentului și devoțiunii

Prezentată cu distincție și tandră empatie admirativă de realizatorul TVR 2 Marius Constantinescu, gala extraordinară organizată în onoarea celebrei și dragei noastre Leontina, al cărei surâs topește inimi și înalță cugete (un rol esențial l-a avut Asociația iubitorilor de Artă și directorul său, Mihai Stan) a fost un eveniment perfect al deschiderii ”en fanfare” a Stagiunii Muzicale Radio la Sala ”Mihail Jora”, cu participarea orchestrei naționale / dirijor invitat: tânărul și entuziastul Gabriel Bebeșelea, titular al marilor orchestre din Cluj, colaborator al Operelor naționale din București și Iași și a Corului Academic, preluat de Ciprian Țuța de la inspiratul și fecundul maestru Dan Mihai Goia.

Vioaie, emoționantă la 30 de ani de carieră artistică, lăcrimând delicat de bucurie, d-na Leontina Văduva a ținut să-i fie alăturea foști și actuali elevi/studenți, dar și prieteni pe scenă, toți reuniți de dragostea fără borne pentru muzică. Îi amintim pe violonista Clara Cernat, mezzo-soprana Florentina Soare, soprana Alexandra Doboș Rodriguez, baritonul Florin Estefan și tenorul liric de perspectivă George Ionuț Vârban. Un program dens, pe alocuri inedit, dar și cu ”hituri” din literatura componistică de gen: Rossini, Massenet, Bellini, Verdi, Ceaikovski.

Violonista Clara Cernat ne-a regalat cu o ”Poloneză brillantă” de concert a lui Henrik Wiesniawski și cu o piesă în primă audiție mondială, dedicată de soțul instrumentistei, compozitorul Thierry Hullot, prietenei de familie Leontina.

Lucrarea a primit titlul ”Une nuit a Buenos Aires” și a avut factura unui tangou simfonic sofisticat care marca legătura afectivă a sărbătoritei cu Teatrul Colon, cel mai important din America Latină, care alături de Covent Garden sunt cele  mai dragi lăcașuri de cultură din străinătate pe scena cărora a evoluat strălucit. Minunata seară s-a încheiat ca un arc peste timp cu o altă dedicație de suflet: Leontina a cântat aria ”La răscrucea drumului” din opereta ”Ana Lugojana” de Filaret Barbu, în semn de nețărmurită dragoste față de mama sa, Maria Ciobanu.

Ce mai fac Papi, Boguță și Bucur, trio-ul vesel și dinamic ce a inventat școala de actorie pentru tineri interpreți? Se pare că foarte bine. Primele lor producții experimentale, cu ucenicii lor sârguincioși s-au concretizat în două filme cu buget de criză, dar cu entuziasm molipsitor: ”Love Building” sau ”Alt Love Building”, bine receptate de publicul comercial, dar cu ecou redus la critică. În prezent, la emisiunea ”Voi cu Voicu” (Mirela Voicu) de la Antena 3 s-au prezentat in corpore pentru promovarea celei mai recente producții, filmată în regim de urgență tocmai din pricina unui buget deficitar.

Este vorba de un soi de remake dar în cu totul altă cheie al celor ”Două lozuri”, nuvela lui I. L. Caragiale.  În film are două apariții și ”băiatul rău” al high life –ului bucureștean, Codin Maticiuc (”devoratorul de suflete”, conform romanului său autobiografic, primit excelent de un critic extrem de capricios, precum Alex Ștefănescu, care l-a citit la recomandarea jurnalistului Tudor Călin Zarojanu).

Codin s-a simțit de minune în platou, când își povestește experiențele de la filmări, e mâhnit că au mai căzut la montaj câteva scene și replici, dar e ferm convins că regizorul Paul Negoescu a izbutit maximum într-o comedie în care poantele curg în cascadă. Se așteaptă așadar hohote de râs în sală.

De curând TVR 2 a difuzat primul film al tânărului cineast ”O lună în Thailanda”, premiul de debut al TIFF, care personal ne-a descumpănit, în sensul că părea inegal între ramele sale de început și final (stop cadru asupra Capitalei văzute de sus). O despărțire de Revelion și o revedere după câteva ceasuri cu o fostă iubită, abandonată dintr-un capriciu inexplicabil.

De altminteri eroul nostru e frământat de îndoieli și acționează ori vorbește impulsiv, sub presiunea unui spirit hedonist, aparent nonșalant când știe că rănește sensibilități fragile. Scene de conversație interesantă alternează cu momente de tăcere spartă de rumoarea străzii, într-o noapte friguroasă de Revelion.

Sperăm că ”Două lozuri” să fie bine gradat, aidoma unei comedii care se respectă și cu un deznodământ pe măsură, cel al veseliei generale. Actorii par mulțumiți de ce a ieșit. Așteptăm verdictul publicului.