În anul 2003 s-a încheiat la Lugoj procesul de înlocuire a sistemului încălzirii prin centrale de cartier cu centralele de apartament, o soluție la îndemână și mai ușor adaptabilă nevoilor cetățenilor.
Ca mărturie a vremurilor termoficării de la ”stat”, au rămas vechile imobile în care funcționau centralele de cartier. Unele au fost construite înainte de 1990, altele, cum ar fi cea de pe malul Timișului, din apropierea sălii de sport, după această dată. La ora actuală, ele sunt egal de inutile!
Dar, centralele care încă se mai află în picioare, sunt totuși clădiri solide.
Se pune întrebarea: le dăm jos sau merită păstrate? Li se mai dă o șansă de a se transforma în ceva util pentru comunitate? Nu știm ce planuri are noua administrație a Lugojului în legătură cu ele, dar, la ora actuală, multă lume este deranjată de starea în care au ajuns fostele centrale de cartier.
Despre centrala din Stadion III, Ionuț U. ne scrie că aceasta a devenit ”un cuibar de câini vagabonzi și oameni ai străzii. Asta a ajuns centrala din Stadion III! Arată și foarte bine așa, când treci seara pe acolo, dacă nu sar câinii pe tine, probabil îți cer bani cei care stau înăuntru”.
Centrala din Microraion IV este o construcție solidă, care devine ruină pe zi ce trece.
”Umblă șobolanii pe acolo, lumea aruncă tot felul de mizerii”, se plânge Nicolae P., un locuitor din vecinătate.
De-a lungul timpului, imobilul respectiv a fost propus pentru a fi împărțit în spații cu destinații comerciale, apoi ca grădiniță, sală de sport și chiar centru comunitar de recreere pentru copii și tineret, prin Fundația ”Misiunea Pâinea Vieții”.
Din varii motive, niciun proiect nu a fost finalizat. La ora actuală, deși s-au înlăturat scările metalice de pe fațadă, există destule elemente metalice ruginite, inclusiv un balcon, care pun în pericol trecătorii și copiii care se joacă pe acolo. Interiorul este și el pericol public.
Din tavan lipsesc elementele de aerisire, care au lăsat în loc găuri largi, prin care plouă înăuntru.
La fel, unele porțiuni de la baza zidurilor lipsesc, fiind înlocuite de table. Ultima centrală construită în Lugoj a fost cea de pe malul Timișului, din apropierea Sălii de Sport ”Ioan Kunst Ghermănescu”.
A fost, la vremea ei, mândria mandatului fostului primar Marius Martinescu.
Acum și această clădire este în plin proces de degradare. Cele trei exemple sunt valabile și pentru alte foste centrale de cartier. Mai are rost să reabilităm aceste clădiri aflate în paragină sau nivelăm terenul și facem loc, de pildă, pentru parcări?