Muzeul de Artă Timișoara a organizat joi, la Palatul Baroc din Piața Unirii nr. 1, vernisajul expoziției-eveniment „Ştefan Bertalan – Timişoara şi avangarda artelor europene”.
Muzeul de Artă Timișoara a expus în premieră toate piesele marelui artist aflate în propriile sale colecții, creații datând din perioada 1965-1991: planșe, desene, pictură, obiecte, fotografii.
Deschiderea expoziţiei a aparţintut directorului Muzeului de Artă, universitarul Victor Neumann, născut la Lugoj.
În expunerea sa, proeminentul om de cultură a vorbit despre spaţiul timişorean al anilor’60-’70, ca despre un spaţiu al toleranţei, încă pe deplin conectat la valorile central-europene.
Deschisă comunicării prin refuzul ghetoizării comunităţilor sale, Timişoara a devenit un efervescent spaţiu multicultural, chiar cosmopolit, iar Ştefan Bertalan, fondator al grupurilor experimentale 111 şi Sigma, a fost un produs ilustrativ al acestui spaţiu.
După cuvântul directorului Muzeului de Artă Timișoara, au vorbit muzeograful Marius Cornea, Vlad Gaivoronschi, din partea Ordinului Arhitecţilor şi artistul plastic Constantin Flondor, care a făcut parte, alături de Bertalan, din grupurile artistice experimentale 111 şi Sigma.
„Nu este o întâmplare faptul că Ștefan Bertalan fusese atras de combinația dintre speculativ și pragmatic. Apropierea de gândirea lui Eduard Pamfil este vizibilă în descoperirea și valorificarea comunicării convergente, în ‘comunicarea liberă de dominație’, în confruntările deschise…Maturitatea artiștilor Grupului Sigma s-a reflectat în încercarea de coagulare a discursului cultural și de cercetare-soluționare a țesutului social urban. Pornind de la ceea ce preocupa cercul de bionică, Ștefan Bertalan și grupul său au deprins rostul cercetărilor științifice și relația acestora cu arta. În scurt timp, deveniseră căutătorii mecanismelor din sistemele vii, sugerând noile căi de urmat în arte, arhitectură și în științele tehnice. Observând aceste legături între cele două cercuri, unul coordonat de Eduard Pamfil, altul, de Ștefan Bertalan, vom înțelege mai exact de ce și cum anume s-a născut la Timișoara modelul experimental în plastica românească postbelică. Tentația interferențelor spațiale a entuziasmat cele mai strălucite cercuri de intelectuali”, a subliniat Victor Neumann, în deschiderea expoziţiei.
Un moment cu totul special al serii a fost concertul oferit asistenţei de reputata violoncelistă Sanda Guţu.
Expoziția va fi deschisă publicului la Muzeul de Artă Timișoara până în data de 10 martie 2016, zilnic între orele 10-18 (luni închis), urmând să fie itinerată în țară și în străinătate.