Credincioşii ortodocşi, cât şi cei catolici, au prăznuit vineri sărbătoarea Botezului Domnului, denumită popular Boboteaza.
Credincioşii ortodocşi, cât şi cei catolici, au prăznuit vineri sărbătoarea Botezului Domnului, denumită popular Boboteaza. Aceştia au participat în număr mare la slujbe şi au luat acasă agheasmă, considerată de creştini miraculoasă.
Vremea rece nu i-a împiedicat pe numeroşi lugojeni să ia parte la slujbă şi nici să stea la rând câteva ore pentru a prinde măcar o sticluţă cu apă sfinţită şi busuioc. În această zi, în biserici a avut loc sfinţirea „Apei celei Mari”, numită în popor Agheasma Mare.
La Coştei s-a aruncat crucea în apele Timişului
Obiceiul este ca preotul să arunce o cruce în apă, iar tinerii să se întreacă pentru a o aduce înapoi, cel care reuşeşte să scoată crucea din apă urmând să aibă noroc tot anul. La Coştei însă, doar un bărbat s-a încumetat să meargă după cruce, el fiind şi îmbrăcat în costum impermeabil.
„Botezul Domnului sau Boboteaza, în 6 ianuarie, şi ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii Mântuitorului Iisus Hristos. Acum se sfinţesc toate apele. Boboteaza reprezintă arătarea lui Dumnezeu omului. A acelui Dumnezeu pe care îl mărturisim, în care credem şi în care sperăm pentru veşnicie”, a declarat Teodor Baba, părinte la Coştei.
În ziua de 6 ianuarie, în biserici se săvârşeşte slujba de sfinţire a Agheasmei Mari. Biserica Ortodoxă Română îi sfătuieşte pe credincioşi să păstreze agheasma într-un vas curat şi la loc de cinste şi să guşte din ea pe nemâncate şi cu multă cuviinţă în zilele de ajunare şi de post sau cu ocazia marilor sărbători, după ce vin de la biserică.
De asemenea, se obişnuieşte ca oamenii să bea din Agheasma Mare timp de opt zile consecutiv, din ajunul Bobotezei până la încheierea Praznicului, adică până la 13 ianuarie, după care apa sfinţită se poate lua numai după spovedanie.