Fosta Policlinică a devenit noul hotel pentru aurolaci al Lugojului

În plin centrul Lugojului, se face praf sub ochii noștri o clădire monumentală, cu importanță deosebită pentru oraș. Este vorba despre fosta Policlinică situată la intersecția străzilor Oltului cu Cuza Vodă, un adevărat palat lugojean, care pe vremuri se numea Palatul Gaspari. Retrocedarea acestei superbe clădiri și ieșirea ei din circuitul de sănătate a echivalat cu condamnarea la moarte. Starea actuală este una jalnică: geamuri sparte, jaluzele căzute, țevi tăiate, elemente metalice tăiate și dispărute.

”Dacă degradarea continuă în același ritm, într-un an se duce totul de râpă”

Zestrea arhitecturală a orașului va fi mai săracă fără această clădire unică, care se distruge pe zi ce trece într-o atmosferă de indiferență și muțenie funcționărească, din partea autorităților locale. Cât despre nivelul de interes al proprietarilor, aceasta se vede de la stradă: un aspect foarte aproape de ruină.

Dincolo de muțenia confortabilă a autorităților, lugojenii care își iubesc orașul deplâng această distrugere ce pare de neoprit. ”Am lucrat ani buni aici, la parter, la cabinetul de radiologie al medicului Alexandru Dumbravă și mă doare inima când trec pe lângă această clădire. E inadmisibil să se permită așa ceva în plin centrul orașului. Dacă degradarea continuă în același ritm, într-un an se duce totul pe râpă”, spune dr. Dan Traian Demeter, radiolog de meserie, un bun cunoscător al istoriei orașului.

Fostul Palat Gaspari, pe lista ”condamnaților la moarte”, alături de Cazarma Principele Nicolae și Palatul Milcovici

Aşa cum am mai scris, impunătorul imobil de pe strada Oltului nr. 1 a adăpostit Casinoul Maghiar “Othon” (Othon Palota), devenit mai târziu cunoscutul local de lux “Bristol”, loc de întrevedere și șuetă al intelectualității lugojene interbelice. După al doilea Război Mondial, destinaţia s-a schimbat, iar clădirea a fost integrată în sistemul sanitar al oraşului. Palatul Gaspari de pe strada Oltului a devenit din anul 1948 Spitalul de Copii al Raionului Lugoj. Spitalul de Copii, care avea şi saloane la etaj, a funcţionat aici până prin anii 1970. În momentul în care, prin legislaţia de atunci, spitalul a fost desfiinţat, a fost integrat în Policlinică și aici au început să funcţioneze: Radiologia II, cabinetele stomatologice şi laboratoarele de tehnică dentară, Laboratorul de analize, Fizioterapia, Oftalmologia, ORL şi, o perioadă, chiar Sanepidul.

Clădirea are suprafaţa la bază de 220 mp, iar suprafața construită este de 960 mp. A aparținut SC Romplan SRL din Timişoara. Acest proprietar a fost executat silit prin Biroul Executorului Judecătoresc Jurchescu Cristian Mihai de către urmăritorul creditor Banca Italo Romena SPA Treviso, sucursala Bucureşti, filiala Timişoara. Creanţa care trebuia recuperată era de 3.800.544 euro şi 19.030, lei reprezentând credit restant, dobânzi restante, alte comisioane şi speze restante, la care se adăugau dobânzi, penalităţi şi alte sume adiacente. Actul de vânzare imobiliară a fost emis la 22 octombrie 2013.

Clădirea aflată ”în topul celor mai mari datornici la Primărie”, subiect tabu de discuție?

”Clădirea a fost vândută din luna mai 2015 către SC Immobiliaria Italo – Romena SRL, o societate teoretic solvabilă. O parte din datoria către Banca Italo – Romena a fost plătită din această vânzare. Dar suma de puţin peste un milion de euro obţinută din vânzare nu a acoperit nici o treime din datoria faţă de bancă, în valoare de peste 3.800.000 de euro”, ne declara anul trecut jr. Dan Ciucu, secretar al Primăriei Lugoj.

Din păcate, de atunci și până acum, Primăria nu a identificat bunurile prin care ar fi trebuit să-și recupereze o parte din bani, iar funcționarii Biroului de Taxe și Impozite spun că nu ne pot da informații despre situația plăților la bugetul local, deși ”clădirea se află în topul celor mai mari datornici la Primărie”, așa cum ne declara chiar edilul șef anul trecut.

Dacă soarta Palatului Gaspari chiar preocupă administrația locală, o rezolvare ar putea veni prin Legea nr. 166/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor. La capitolul 14, se spune că ”pentru clădirile amplasate în zone protejate (…) definite potrivit legii, autorităţile administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul dezvoltării regionale şi turismului, prin programe specifice aprobate în condiţiile legii, pot asigura de la bugetul de stat prin bugetul propriu, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie, preluarea parţială sau integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie care se execută la anvelopa acestor clădiri”.