Cea de-a treia ediţie a Galei Internaţionale de Blues şi Jazz a adus joi seara, la Lugoj, formaţii de valoare din două capitale europene, Bucureşti şi Budapesta. Este vorba despre “Jack Cannon Blues Band” din Budapesta şi “Platonic” din Bucureşti.
Augustin Bercean, cel care s-a ocupat, ca de obicei, de buna desfăşurare a evenimentului, a amintit din start organizatorii – Primăria Lugoj, Consiliul local şi şi Casa de Cultură a Municipiului.
“Anul acesta s-au împlinit opt ani de la prima ediţie a Festivalului Internaţional de Blues – BluesFest, pe care l-am organizat la Lugoj. Cu acest prilej, vreau să mulţumesc familiei Pîrvulescu, în special doamnei Pîrvulescu, sora muzicianului Bela Kamocsa, care a fost alături de noi şi ne-a sprijinit încă de la prima ediţie. De asemenea, mulţumesc domnului Ştefan Katona, cel care a revitalizat Clubul de Jazz al Casei de Cultură, directorului Constantin Ilie şi, nu în ultimul rând, lui Marius Giura, organizatorul Festivalului Internaţional de Jazz de la Gărâna, care se află în această seară aici în sală”, a spus în deschidere Augustin Bercean, referent al Casei de Cultură a Municipiului.
Programul a fost deschis de Jack Cannon Blues Band din Budapesta, care şi-a început concertul cu un convingător “Keep on Running”, urmat de arhicunoscuta piesă “Foxy Lady” , în aranjament propriu. Între rock şi acorduri de muzicuţă “made in Louisiana”, muzicienii din ţara vecină au smuls ropote de aplauze la piese precum “Blue Funky” sau ”Keep on Smilin’ “.
În partea a doua a show-ului, pe scena Teatrului Municipal “Traian Grozăvescu” au evoluat bucureştenii de la “Platonic Band”. Acum patru ani, doi componenţi de bază ai trupei, chitaristul Nicu Patoi şi percuţionistul Berti Barbera, au mai cântat la Lugoj. Aşa că muzica lor, caracterizată prin intersecţiile stilistice dintre blues, jazz, rock şi funk, care s-au făcut simţite încă de la prima piesă (“Flying”), nu a fost tocmai o surpriză.
Joi seara la Lugoj, “Platonic Band” s-a dovedit a fi o maşinărie muzicală bine “unsă” şi plină de vervă, care a abordat o diversitate de stiluri ingenios îmbinate, în piese cum ar fi “Holy Love Medley” (un „combo” de compoziţii de pe primul lor album), “Till We Meet Again” sau “Shoppers Dilema”.
Mai în glumă, mai în serios, Berti Barbera spunea despre “Platonic” că este greu de încadrat într-un stil anume: “La festivalurile de rock ni se spune că suntem prea jazz, iar la cele de jazz, că suntem prea rock. La Lugoj putem fi noi înşine”.
De altfel, înainte de despărţire, “Platonicii” au mai oferit o plăcută surpriză publicului: un dublu moment acustic, susţint de Nicu Patoi la chitară rece şi Adrian Ciuplea la violoncel.