Firma şefului drumurilor din Banat a intrat în insolvenţă

Criza financiară a lovit în plin compania producătoare de pantofi, la care şeful DRDP Timişoara, Ioan Ambruş (foto) deţine 75,3 la sută din acţiuni, iar consilierul local Albin Gaidoş 11,9 la sută din acţiuni.

Potrivit unor documente depuse în instanţă, la 31 iulie, compania înregistra către furnizori solduri de aproape 1,6 milioane de lei, dintre care 82.851 lei către Meridian şi aproape 67 de mii de lei către Eon Gaz. Alţi doi furnizori au împreună de încasat de la Witex un milion de lei.

Acesta a fost şi motivul care a determinat compania să îşi declare insolvenţa. „Societatea noastră a luat fiinţă în 1991, iar în prezent are ca obiect principal de activitate fabricarea de încălţăminte. ţinând cont de situaţia prin care trecem, am ajuns în imposibilitatea achitării creditelor, înregistrând pierderi”, arată documentul depus de companie în instanţă.

De altfel, cele mai mari datorii ale Witex sunt către Banca Transilvania, care a depus cerere de intervenţie în dosar. „Societatea debitoare înregistrează restanţe la plata ratelor şi a accesoriilor, iar starea de insolvabilitate este evidentă, având în vedere cererea de deschidere a procedurii”, au arătat reprezentanţii Băncii Transilvania care au precizat că au acordat companiei, în 2007, două credite în valoare totală de 900.000 de euro.

Termenele stabilite în cadrul procedurii. După ce a deschis procedura de intrare în insolvenţă, judecătorul sindic de la Tribunalul Timiş a desemnat şi lichidatorul judiciar, care va fi Casa de Insolvenţă Transilvania, filiala Timiş. De asemenea, s-au stabilit şi termenele care fac parte din procedură. Astfel, termenul limită pentru depunerea creanţelor este 29 octombrie 2012.

Termenul pentru verificarea creanţelor, întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului preliminar al creanţelor a fost stabilit 17 noiembrie 2012, urmând ca termenul limită de depunere a contestaţiilor la tabelul privind creanţele să fie 22 noiembrie. În 22 noiembrie la ora 12.00, la sediul Casei de Insolvenţă Transilvania are loc adunarea creditorilor, iar tabelul definitiv al creanţelor se afişează la data de trei decembrie, urmând ca următorul termen din proces să aibă loc în 13 decembrie.

Semnal de alarmă pentru angajaţi. Potrivit avocatului Romeo Antonio Urechiatu, specializat în insolvenţă, la modul general, deschiderea procedurii de insolvenţă înseamnă că managementul firmei este pus sub observaţia administratorului judiciar, urmând să se stabilească dacă mai există soluţii salvatoare şi dacă firma intră în reorganizare sau este o afacere sortită eşecului, intrând în faliment.

„Intră în observaţie, de unde se pleacă în reorganizare sau direct în faliment. Din reorganizare se poate ajunge în faliment sau se poate salva şi ajunge în situaţia anterioară”, a explicat avocatul. Potrivit acestuia, măsurile care se iau în astfel de situaţii sunt extrem de variate şi pot însemna chiar reducerea numărului de angajaţi sau vinderea unor active pentru plata datoriilor.

„Soluţiile găsite depind foarte mult de planul de viitor al companiei. Sunt chestii foarte generale şi aleatorii, depinde de la caz la caz. Intrarea în insolvenţă nu trebuie să îi îngrijoreze pe angajaţi, dar este un semnal de alarmă”, a mai explicat avocatul. Acesta a spus că în toată această perioadă, societatea trebuie să producă suficient cât să acopere datoriile stabilite în tabelul de creanţe şi să plătească cheltuielile curente.

Proprietarul fabricii, Ioan Ambruş, fostul viceprimar al Lugojului, susţine că angajaţii nu au de ce să se teamă şi consideră că societatea nu va ajunge la faliment. „Nu este vorba de faliment sau de alte probleme. Există contracte în derulare în momentul de faţă. Ele sunt valabile şi pentru 2013.

Probabil că se va mări cu o linie de producţie şi activitatea, ceea ce înseamnă că în primul trimestru al anului viitor vom angaja 50 de oameni noi. Pentru o mai bună organizare s-a apelat la această metodă de reorganizare”, a spus Ambruş, care a mai precizat că până la sfârşitul anului, datoriile către creditori vor începe să fie achitate, prioritate având statul şi banca.