Laura, Ligia şi Corneliu Ilin au adunat zeci de titluri naţionale şi balcanice într-un sport devenit azi istorie.
Călăria, un sport nobil, de mare tradiţie la Lugoj, este la ora actuală doar un capitol de istorie. Laura, Ligia şi Corneliu Ilin au adunat zeci de titluri naţionale şi balcanice într-un sport devenit azi istorie.
Călăria, un sport nobil, de mare tradiţie la Lugoj, este la ora actuală doar un capitol de istorie. Baza hipică se află în plin dezastru, fostul hipodrom ajungând să fie disputat în justiţie, iar clubul de călărie este desfiinţat de acum un deceniu.
Şi totuşi, Lugojul a dat României un medaliat cu argint la Jocurile Olimpice de la Berlin, din 1936. Este vorba despre căpitanul Henri Rang, ofiţer al Regimentului 6 Roşiori ce era încartiruit în oraşul nostru. Ştafeta a fost preluată de familia Ilin – Laura, Ligia şi Corneliu, care a dus tradiţia mai departe. Este o adevărată dinastie a campionilor, a cărei poveste ar putea motiva reînfiinţarea acestui sport la Lugoj.
De numele lui Corneliu Ilin se leagă înfiinţarea primului club de călărie la Lugoj. Activitatea Asociaţiei Sportive „Mondial” a fost inaugurată în 1958, iar baza hipică se afla pe locul fostei ICRA, în apropierea Cazarmei „Dragalina” şi a fabricii de pîine.
Primul titlu naţional pentru Lugoj
„La început, aveam 12 cai de şcoală, aduşi de la cele mai mari cluburi din ţară, dar retraşi din activitatea competiţională. Un an mai târziu, Mondial Lugoj lua parte la Campionatele Naţionale de juniori, alături de alte 17 echipe”, îşi aminteşte Corneliu Ilin, care a adus Lugojului primul titlu de campion naţional în 1962.
„În acel an, am reuşit să câştig titlul de campion al României la proba de dresaj, cu un cal minunat, pe care mi-l amintesc şi azi: iapa Diadema, un pur sânge englez. Apoi, în 1965, am făcut stagiul militar la Clubul Steaua din capitală, unde am activat ca sportiv de performanţă până în 1983”, spune Corneliu Ilin.
A sărit doi metri pentru aur!
A fost o perioadă de mari realizări sportive: 18 titluri naţionale la diferie probe, 17 ani în lotul de călărie al României, nu mai puţin de 15 titluri de campion balcanic şi multiple locuri I-III la mari concursuri internaţionale, cum ar fi cele de la Viena, Varşovia sau Olstyn (Polonia).
La unul dintre acestea, desfăşurat în Ungaria (12 ţări participante), Corneliu Ilin a reuşit preformanţa unei sărituri de doi metri, care i-a adus medalia de aur la o probă specială, cea de forţă. Şi aici, sportivul aminteşte numele calului – „Viteaz” – căruia îi atribuie merite egale în câştigarea titlului.
Calul – cel mai bun partener de concurs
De altfel, multiplul campion Corneliu Ilin aminteşte cu mare drag numele cailor pe care i-a încălecat de-a lungul timpului. Cel mai bun cale pe care l-a avut a fost Albiniţa, o iapă extraordinară, un cal-sport românesc adus de la crescătoria Jegălia.
Cu Albiniţa, Corneliu Ilin a reuşit un salt la 1,60m la proba de obstacole a concursului internaţional desfăşurat la Aachen – Germania, în 1975. Concurând pentru România, Ilin a ocupat locul 12 din 120 de concurenţi, reprezentând 25 de state.
„Din păcate, la întoarcere s-a întâmplat o adevărată tragedie: un colonel a coborât neglijent rampa remorcii şi i-a rupt piciorul calului. Mare păcat!”, regretă şi acum Corneliu Ilin. Atunci, în 1975, Corneliu Ilin a devenit Maestru Naţional al Sportului.
Ligia şi Laura, mari performere
La rândul lor, soţia Ligia şi fiica Laura au întregit panoplia de trofee a familiei. Ligia Ilin a început activitatea sportivă la Steaua Bucureşti la doar 13 ani, în 1971. La clubul Steaua a ieşit de două ori campioană naţională de juniori şi de două ori campioană naţională.
Din 1984, legitimată la CSM Lugoj, a obţinut patru titluri de campioană balcanică în probele feminine (de amazoane): la Istanbul, Sofia, Belgrad şi Bucureşti. Zece ani mai târziu, în 1994, fiica lor Laura devenea campioană naţională, chiar pe hipodromul din Lugoj. Din păcate, în 1998, călăria era desfiinţată oficial în oraşul nostru.
Ceauşescu dorea desfiinţarea călăriei
De zece ani, Corneliu şi Ligia Ilin sunt antrenori la un club amator de călărie din Turcia – „Bagana Horse Club” din Antalya. Este un club particular cu peste 300 de membri înscrişi, dintre care 95% sunt copii. Văzând grija turcilor pentru echitaţie, Corneliu Ilin are ce regreta:
„Înainte, la Balcaniade, nu s-a apropiat nimeni de România la călărie, nici la individual, nici pe echipe! Asta a fost până în 1989, când cluburile subvenţionate de stat n-au mai primit finanţare”.
Comuniştii, răi-buni cum au fost, au sprijinit totuşi călăria. Dacă pe plan local, primarul Gh. Leucuţa şi fostul director al IAS Lugoj, Ion Murariu, şi-au dat interesul pentru acest sport, pe plan naţional bătălia a fost mai aprigă.
Fostul dictator Nicoale Ceauşescu dispreţuia echitaţia, considerând-o „sport al bogătaşilor”, la fel ca tirul şi scrima. Cele trei sporturi era cât pe ce să fie desfiinţate, însă s-a opus controversatul general Athanasie Stănculescu, pe atunci preşedinte al secţiei de călărie de la Steaua.
Acesta l-a convins pe Ceauşescu că tirul, scrima şi călăria trebuie privite ca sporturi aplicative, iar practicanţii lor sunt necesari în caz de… război. Adică, mereu va fi nevoie de lunetişti şi de călăreţi, în zonele de munte!
Zero şanse de redresare la Lugoj?
Întrebat dacă vede o redresare a călăriei la Lugoj, multiplul campion Corneliu Ilin e sceptic. „Călăria necesită mari resurse, furajare, îngrijire specială a cailor de curse. În anii ’80, în cadrul CSM Lugoj, secţia era considerată de nivel internaţional şi finanţată de Ministerul Sporturilor. Fără o finanţare substanţială, şansele de redresare a călăriei la Lugoj sunt zero”, spune Corneliu Ilin.