Expoziţie aniversară: 680 de ani de atestare documentară a Lugojului

Anul acesta se împlinesc 680 de ani de la prima atestare documentară a Lugojului. În acel an, în registrele de dijme papale ale Arhidiaconatului de Sebeş a fost menţionat preotul Blasiu din Lugoj, care a plătit dijma în valoare de patru pense, pentru ca următoarea menţiune să provină din a doua jumătate a secolului al XIV – lea, când pe data de 3 noiembrie 1366 regele Ludovic I emitea un document de aici, iar în 1369, cu ocazia delimitării hotarului localităţii Iersig, este consemnat un drum ce ducea la Lugoj. În documentele vremii Lugojul este amintit sub diverse nume: Lugas, Lwgas sau Lwgos.

Muzeul de Istorie şi Etnografie va organiza joi 25 septembrie, cu începere de la orele 18, la Galeria Army (în clădirea Cercului Militar) o expoziţie în care vor fi surprinse cele mai importante momente din evoluţia Lugojului. Spre deosebire de celelalte expoziţii organizate de către muzeul lugojean, de data aceasta vor fi prezentate aspecte mai puţin cunoscute şi dezbătute, despre ceea ce a însemnat Lugojul pentru contemporanii acelor vremuri.

“Vernisajul a fost programat pe 25 septembrie, data la care s-a desfăşurat tragica bătălie de la Lugoj, din anul 1695. Un loc important l-am acordat cartografiei medievale şi moderne ce se referă la spaţiul central-european, Lugojul fiind una dintre localităţile, care alături de Caransebeş, Timişoara, Lipova, Arad, Severin, Belgrad sau Buda apare pe toate hărţile din perioadele mai sus amintite, aspect ce vorbeşte de la sine despre importanţa pe care a avut-o urbea de pe Timiş de-a lungul existenţei sale. Sunt prezentate o serie de hărţi întocmite de: Lazarus – Tabula Hungariae, în 1528, Matthias Zündt – Nova Totius Ungariae, în 1567, Mercator – Harta Ungariei, din1606, Guillaume De l`Isle – Carte de la Hongrie din 1703, Johann Christoph Muller – Harta Ungariei din 1745 şi altele”, ne-a declarant arh. dr. Răzvan Pinca, directorul Muzeului din Lugoj.

Cadrul geopolitic al epocii este surprins prin prezentarea principalelor personalităţi politico-militare care şi-au pus amprenta asupra evoluţiei spaţiului bănăţean şi implicit a Lugojului.

“Sunt ilustrate în imagini cu statut de document, mai mult sau mai puţin cunoscute, personalităţi precum Soliman I (cel Mare) – sultan al Imperiului Otoman, Ioan I Zapolya–voievod al Transilvaniei, Isabella Jagiello Zapolya – regină consort a Regatului Ungariei de Est, Ioan Sigismund Zapolya – rege al Ungariei, Ferdinand I de Habsburg – împărat al Sfântului Imperiu Roman, Acaţiu Barcsay – ultimul Ban de Lugoj şi Caransebeş, Claudius Florimund de Mercy d’Argenteau – primul guvernator militar şi civil al Banatului, Maria Therezia – împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman şi regină a Ungariei, Iosif al II – lea – împărat al Sfântului Imperiu Roman şi Mare Principe al Transilvaniei”, adaugă Pinca.

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 25 septembrie – 23 octombrie, zilnic de luni până vineri, gratuit, între orele 9 – 15,30.