Imediat după „spovedania” în care Robert Turcescu arăta că ar fi fost locotenent-colonel sub acoperire, în discuție a fost adusă și Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA) care este, practic, serviciul secret al Armatei. Până acum există mari dubii legate de veridicitatea documentelor prezentate de Robert Turcescu. Dincolo de asta, un lucru e cert. DGIA apare și într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel Timișoara. În acest dosar, serviciul secret al Armatei este acuzat de un fost ofițer MapN, care a lucrat cu secrete de stat, că a fost trecut în rezervă abuziv tocmai printr-o intervenție a unor structuri din cadrul DGIA. Prin mai multe procese, fostul ofițer a contestat ordinul prin care a fost trecut în rezervă, dar a pierdut de fiecare dată.
Cu toate acestea, prin procesul aflat acum pe rolul Curții de Apel Timișoara, Jepan cere acordarea unor despăgubiri pentru neplata sporului de confidențialitate și plata unei sume de cel puțin 2.500 de lei lunar, de la data tecerii în rezervă și până în prezent. Potrivit datelor din dosarul amintit totul a început în februarie 2009, când Lucian Jepan, angajat al UM 01838 Boboc a fost numit în funcția de ofițer 3 în biroul instrucție la U.M. 01969 Câmpia Turzii. Potrivit susținerilor sale, la momentul transferului de la o unitate la alta, Jepan deținea autorizație de acces la informații clasificate pentru a putea lucra cu secrete de stat. Odată cu mutarea de la Boboc la Câmpia Turzii, autorizația lui Jepan de acces la informații clasificate ar fi fost distrusă, iar ofițerului i s-a solicitat reluarea procedurilor pentru obținerea avizului de lucru cu documente clasificate, dar acesta a refuzat, susținând că avizul pe care deja îl deține îi este suficient.
„Mutarea unui ofițer dintr-o unitate militară în altă unitate militară în cadrul aceleiași mari unități nu se încadrează la încetarea raporturilor de muncă ori de serviciu dintre unitate și deținătorul autorizației de acces la informații clasificate întrucât se păstrează calitatea de demnitate publică, iar termenul de unitate definește pentru această situație instituția (…) Structuri de conducere și de informații din Ministerul Apărării Naționale au încercat să provoace situații și să forțeze obținerea unei încadrări a faptelor mele în una dintre situațiile care determină incompatibilitatea pentru lucrul cu documente clasificate, dar nu au reușit”, arată Jepan într-un document de la dosar. Potrivit aceleiași surse, pentru că a refuzat completarea formularului tip pentru procedura de acordare a unei noi autorizații de acces la informații secrete, Jepan a fost judecat de Consiliul de Onoare și de Consiliul de Judecată, ajungând ulterior să fie trecut în rezervă.
„Judecarea în Consiliul de Judecată a fost un nou abuz, o nouă formă de presiune menită să mă determine să acționez pentru a acoperi încălcările flagrante ale Normelor privind protecția informațiilor clasificate în Armata României. Statul Major al Forțelor Aeriene împreună cu structuri ale Direcției Generale de Informații a Armatei au încercat ascunderea și anularea efectelor abuzurilor anterioare. Motivul real pentru care am fost judecat a fost acela că nu am cooperat pentru acoperirea în acte a abuzurilor și nu am acceptat să devin informator”, a mai arătat fostul ofițer, care a fost judecat pentru indiscipliă, lipsă de interes în îndeplinirea sarcinilor de serviciu și „stare de pasivitate în raport cu procedurile obligatorii de autorizare în noua unitate”. În procesul din instanță, Ministerul Apărării a depus o întâmpinare în care demontează acuzațiile fostului ofițer Jepan, arătând că legalitatea ordinului de trecere în rezervă a fostului ofițer a fost confirmată printr-o sentință irevocabilă. Acum judecătorii timișoreni urmează să se pronunțe asupra cererii lui Jepan de acordare a unor drepturi bănești, dosarul fiind în lucru la Curtea de Apel Timișoara.
Presiunea psihică exercitată, de orice fel, asupra unei persoane constituie o speţă de cod penal şi este pedepsita de legea penală.
Denunţul de orice tip constituie o voinţă de conştinţă a persoanei, pentru stabilirea adevărului. Refuzul de a denunta nu poate fi un motiv de judecată în consiliu de onoare, ci de consiliere psihologică şi juridică. Consiliere psihologică, pentru că s-a exercitat presiune psihică asupra persoanei şi consiliere juridică, pentru ca trebuia înainte explicat care este semnificaţia declaraţiei ce trebui făcută în stabilirea adevărului.
Unde a fost juristul unităţii care era obligat să consilieze pe cei din conducere si consiliul de onoare?.