Este necesară creşterea salariului minim pe economie?

În ultimele zile avem o nouă dezbatere naţională: nivelul salariului minim pe economie.

Să crească sau să rămână la ni­ve­lul actual? Asta-i întrebarea! Dar să prezentăm faptele pen­tru a avea idee despre cum stau lucrurile. După ce în perioada 2004 – 2009 nivelul salariului minim pe economie s-a dublat, de la 280 lei în 2004 la 600 lei de la 1 ianuarie 2009, într-o pe­rioadă de creştere eco­no­mi­că solidă, în perioada 2009 – 2012, pe fondul crizei fi­nan­ciare şi economice profunde, am asistat la o stagnare a creş­terii acestuia, de la 600 la 700 lei.

În ultimii trei ani, 2013 – 2015, Guvernul Ponta a optat pentru reluarea creşterii ac­ce­le­rate a salariului minim pe e­conomie, acesta mărindu-se cu 50%, de la 700 la 1.050 lei, cât este nivelul actual. Tot Gu­ver­nul

Ponta a anunţat atingerea ni­velului de 1.200 lei, de la 1 ia­nuarie 2016.

Deoarece Gu­ver­nul Cioloş, proaspăt instalat în funcţie, şi-a exprimat in­ten­ţia amânării creşterii la 1.200 lei, de aici a apărut dezbaterea.

Argumentele contra? Unul singur, se opun angajatorii, dar asta nu este o noutate, an­ga­ja­torii români, cu mici excepţii, ar dori să dea salarii cât mai mici angajaţilor.

Argumentele pro? Nivelul sa­la­riului minim pe economie este pe penultimul loc în Uniu­nea Europeană, cu 235 euro, doar Bulgaria practicând un nivel mai scăzut. Ori, nu poţi să opreşti exodul forţei de muncă din România dacă ni­ve­lul salariilor este unul redus.

Nu poţi să te plângi că nu ai pe cine angaja, dar în acelaşi timp să te opui creşterii salariului minim pe economie. Para­do­xal, cei care au înţeles acest lucru sunt companiile mul­ti­na­ţionale, care oferă cele mai bune pachete salariale şi care nu se opun creşterii salariului mi­nim. În schimb, angajatorii din agricultură, construcţii, co­merţ şi servicii, întreprinderile mici şi mijlocii, cei care prac­ti­că cu precădere salariul minim pe economie, se opun.

Nu este nor­mal ca o treime dintre sa­lariaţii din România să fie plă­tiţi cu salariul minim pe eco­no­mie (1,5 milioane din totalul de 4,5 milioane angajaţi).

Este clar că în cazul acestora este vorba de evaziune fiscală la greu, iar măsura creşterii sa­la­riu­lui minim este pe de o parte o pârghie de reducere a aces­te­ia, iar pe de altă parte o mo­da­li­tate de protecţie a sa­la­ria­tu­lui, care vede că preţurile şi tarifele cresc, iar salariile nu, înregistrând astfel o reducere ga­lopantă a puterii de cum­pă­ra­re.

Aşadar, ar fi timpul ca Gu­vernul Cioloş să privească şi către angajaţii români şi să înţeleagă faptul că nu poţi avea o ţară bogată cu o populaţie săracă, şi să facă eforturi în a stimula economia, în a atrage in­vestitori şi astfel a crea lo­curi de muncă.

Altfel, fără o sa­larizare decentă, nu va mai avea cine să lucreze, pentru că toţi românii calificaţi într-o me­serie şi dornici să câştige salarii cu care să-şi crească bu­nă­starea lor şi a familiilor lor, vor alege să lucreze în străi­nă­tate.

Ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru Gu­ver­nul României faptul că străinii cei mai mulţi care lu­crează oficial în vestul Europei sunt români, 2,2 milioane, pes­te marocani, turci sau po­lo­nezi.

Concluzia? Guvernul Cio­loş trebuie să mărească sa­lariul minim pe economie la 1.200 lei (aproximativ 265 euro) de la 1 ianuarie 2016 şi aş spune chiar că trebuie să se pregătească să atingă pragul de 300 euro în anul următor, 2017, adică 1.350 lei.