La 23 de ani de la Revoluţie, elevii din gimnaziul lugojean îşi spun părerea despre cine a fost Ceauşescu şi despre modul în care a fost executat.
La 23 de ani de la Revoluţie, elevii din gimnaziul lugojean îşi spun părerea despre cine a fost Ceauşescu şi despre modul în care a fost executat.
Un test cu o serie de întrebări simple adresate elevilor de gimnaziu de la Colegiul Naţional „Coriolan Brediceanu” arată în ce măsură numele lui Nicolae Ceauşescu mai are vreo rezonanţă pentru generaţiile actuale.
Întrebările au fost următoarele. 1. Cine a fost Nicolae Ceauşescu?; 2. A fost el un om bun sau rău? Ce a făcut el bun sau rău? 3. Cum trăiau oamenii pe vremea lui? şi 4. A fost bine sau rău că l-au împuşcat? De ce a fost bine (rău) că l-au împuşcat? Iată şi câteva din răspunsuri, cu menţiunea că au aparţinut unei serii de copii din clasa a cincea.
Unele răspunsuri sunt surprinzător de mature şi complete, în condiţiile în care nici testul, nici subiectul său nu au fost anunţate în prealabil. „El a fost un conducător comunist al ţării. Cred că a fost cam rău pentru că omora oamenii în ascuns şi îi chinuia pe cei care erau religioşi, mergeau la biserică sau nu se supuneau, chiar condamnau regimul comunist. Oamenii trăiau cu frica-n sân şi nu era democraţie. Punea pe toată lumea să-l ridice în slăvi şi oprea ieşirea din ţară pentru a crede conducătorii celorlalte ţări că nouă ne e foarte bine aici. Conducea prost statul, cu o cultură seacă (!), transmitea prin radio muzică populară alterată şi care nu era originală, din sufletul omului român (!)
Eu cred că a fost şi bine şi rău că l-au împuşcat. A fost rău că s-au pătat cu uciderea lui, asemănându-se cu Ceauşescu, dar împuşcând un om, au eliberat milioane de oameni de obscuritate, nedreptate şi lipsirea de libertate.” (V.M.)
„A fost un om rău pentru că ţinea toţi banii pt. el şi soţia sa. El şi soţia nu au făcut şcoală prea mult şi de aceea nu se gândeau decât la ei. El a făcut mult rău pentru că fiecare om primea o cantitate exactă de hrană şi nu îşi puteau cumpăra cât voiau şi ce voiau. Cei apropiaţi familiei Ceauşescu trăiau foarte bine, iar ceilalţi trăiau din ce puteau”, spune B.T.
„Oamenii spun că era mai bine atunci, că era mai multă ordine în ţară”
Există şi opinii care îl prezintă pe fostul conducător într-o lumină favorabilă, probabil inspirată de discuţiile de acasă ale părinţilor:
„Nicolae Ceauşescu a fost preşedintele României. El a fost un om bun. El a ajutat ţara. El le-a dat locuri de muncă oamenilor din ţară. Oamenii au trăit foarte bine pentru că le-a dat locuri de muncă. Nu a fost bine că l-au împuşcat” (D.T.).
La fel, partea bună e descrisă pe larg de D.M.: „pe vremea lui copiii erau cuminţi, nu înjurau, toţi oamenii cu defecte aveau loc de muncă şi nu erau nevoiţi să plece într-o ţară străină.
Fiecare om avea un loc de muncă stabil. Dacă el trăia, oamenii aveau locuri de muncă şi azi, nu existau furturi, copiii nu erau nevoiţi să cerşească”. Foarte tranşant este M.D.: „oamenii răi care voiau libertatea necesară să facă ce vor ei, ei se bucură pentru moartea lui.”
Alte lucrări arată percepţii de genul: „Nicolae Ceauşescu a fost preşedintele ţării române. El a fost un om rău, pentru că chinuia oamenii care călcau legea, chiar şi dacă te duceai la şcoală cu Biblia în mână, prin oraş, te închideau, îţi tăiau mâna, oamenii trăiau chinuiţi. Nu a fost bine că l-au împuşcat. Aceasta este o crimă” (D.B.)
„Dacă nu l-ar fi împuşcat, cred că (sic!) cartierul în care locuiesc nu mai era demult. În Timişoara era teren arabil dacă mai trăia mult” (S.L.)
„Lumea era săracă, toţi stăteau la coadă pentru un kg. de carne sau alt obiect. Bisericile erau dărâmate, iar în clădirile vechi s-au deschis magazine. Elevii şi profesorii mergeau la şcoală chair şi sâmbăta” (G.T.).