Domeniul de vânătoare Şarlota, pus în valoare de un lugojean

Într-un loc ascuns de ochii lumii, situat undeva între Timişoara şi Lipova, se produce un mic miracol economic Domeniul de vânătoare de la Şarlota aduce an de an statului român un venit de jumătate de milion de euro, proveniţi din vânătoarea de cerbi lopătari, dar şi de mufloni.

Într-un loc ascuns de ochii lumii, situat undeva între Timişoara şi Lipova, se produce un mic miracol economic Domeniul de vânătoare de la Şarlota aduce an de an statului român un venit de jumătate de milion de euro, proveniţi din vânătoarea de cerbi lopătari, dar şi de mufloni.

Pasionaţi de vânătoare din ţări precum Germania, Italia, Austria, dar şi din Liban sau China, se adună aici pentru aşa-zisa vânătoare complementară, în care tradiţionalul cerb lopătar este asociat muflonului, un animal sălbatic nespecific României.

Pentru fiecare cap de muflon vânat, statul român încasează între 750 şi 3.000 de euro, în funcţie de vârsta animalului. Această adevărată „mină de aur cinegetică” a fost adusă în ţara noastră de către un lugojean: inginerul silvic Francisc Toth. „Cele 1.200 de hectare de pădure la Şarlota au fost împrejmuite şi s-au creat condiţii pentru hrana animalelor, ca în occident. Au fost forate puţuri de apă, au fost instalate pompe care pornesc automat, iar toate astea au fost gândite ecologic, ca să nu afecteze mediul”, explică Toth.