Născut în Ghilad, județul Timiș, la 19 septembrie 1937, doctorul bănățean Gheorghe Ghilezan, profesionist dedicat oamenilor și Cetățean de Onoare al comunei Dumbrava s-a stins din viață joi, 8 octombrie, la vârsta de 83 de ani.
Înmormântarea a avut loc astăzi, în Cimitirul Rusu Șireanu din Timișoara.
De numele său se leagă multe dintre performanţele notabile ale Politehnicii Timişoara la mijlocul anilor ’80 şi începutul anilor ’90. După aproape 50 de ani dedicaţi medicinei sportive, doctorul s-a retras în localitatea Mănăştiur pentru a veni şi în ajutorul locuitorilor din zona Făgetului.
Gheorghe Ghilezan și-a practicat meseria de medic până în luna septembrie, când a închis în lacrimi cabinetul medical, după ce a fost lovit ca din senin de o boală neiertătoare.
Spunea deseori că viaţa sa este caracterizată de cei trei ”P”: pasiune, perseverenţă şi personalitate.
Îi plăcea să discute neîntrerupt despre fotbal şi despre Poli Timişoara, echipa sa de suflet, alături de care, de pe banca tehnică, s-a bucurat la succese şi s-a amărât la eşecuri.
Gheorghe Ghilezan a ajuns medic la o echipă de fotbal prin anul 1962, la Ilva Handal, care a promovat în Divizia B.
”Acolo eram şi preşedinte şi antrenor şi doctor. Făceam de toate”, spunea doctorul.
Pentru a putea fi medic la o echipă de fotbal a urmat un curs de medicină sportivă la Bucureşti.
În 1967 a ajuns la Dumbrava, iar la începutul anilor ’80, a fost remarcat la meciurile echipei Flacăra Făget şi ”la indicaţiile preţioase ale Comitetului Judeţean de Partid şi ale prim secretarului Cornel Pacoste” a fost cooptat la Politehnica Timişoara.
”Se întâmpla prin 1983, după plecarea de la echipă a doctorului Manciu, iar primul antrenor cu care am lucrat a fost Liţă Dumitru. A urmat un scandal monstru, când Poli a pierdut cu 3-0 în faţa Rapidului şi antrenorul a fost demis. Au venit apoi Şerbănoiu, Robert Cosmoc, Emerich Dembrovschi, Ion V. Ionescu, Costică Rădulescu, Costică Ştefănescu şi alţii. Fiecare dintre ei a avut calităţi. Ion V. Ionescu era un foarte bun didact, Costică Rădulescu era un excelent tactician, Costică Ştefănescu un bun metodist, iar ca şi pasionat înverşunat de fotbal a fost Robert Cosmoc”, povestea Gheorghe Ghilezan.
Generaţie serioasă
Pe lângă numeroşii antrenori, ”Dochi”, cum îi spuneau fotbaliştii, a vindecat mulţi jucători care au făcut cinste fotbalului din Banat.
”Am apreciat în mod deosebit generaţia de aur a lui Poli, cu care am intrat în Cupa Cupelor sau în Cupa UEFA. Era echipa cu Moise, Almăjan, Ionuţ, Crăciun, Varga, Stoicov, Vlaicu, Giuchici, Bolba, fraţii Rotariu, Timofte… Făceau parte dintr-o generaţie serioasă ţinută sub control de Jackie Ionescu sau Costică Rădulescu. Cam toţi au terminat o facultate. Am mai prins pe Anghel, Manea sau Dan Păltinişan. Se juca fotbal, dar nu pe prime foarte mari. Eram mulţumiţi cu câte un turneu în Italia, când primeam diurnă 100 de mărci şi aduceam dulciuri şi sucuri la copii”, mai povestea doctorul Ghilezan.
Tratamente la Timişoara
”Dochi” era nemulţumit de modul în care se rezolvau accidentările din fotbal şi spunea că se pierde prea mult timp pentru vindecarea unei entorse la gleznă sau a unei întinderi de ligamente.
”La noi nu se admitea Bologna, Szeget sau Viena. Împreună cu maseurul şi cu ajutorul profesorului doctor Vermeşan rezolvam toate problemele la Timişoara. Glezna o imobilizam cu mulaj de gelatină şi puneam jucătorul să alerge cu ghetele încălţate. Învăţasem asta în Italia. Entorsa de gleznă nu era periculoasă, iar la ligamente, mai aveam un prieten doctor din Arad şi mergeam cu jucătorii la el. Restul problemelor le rezolvam cu profesorii Vermeşan şi Poenaru. Recuperarea o făceam cu doi maseuri. Acum se stă pentru o gleznă şi şase săptămâni”, spune Gheorghe Ghilezan, care apreciază că şi pregătirile de iarnă la munte îşi au rostul lor.
”În pregătirea de iarnă se acumulează cea mai multă energie. Cantonamentele de vară sunt mai ales pentru readaptare şi pentru eliberarea toxinelor. Tot timpul înainte de pregătiri făceam vizita medicală”.
Lucescu a ”ras” Politehnica
Una dintre experiențele din fotbal care l-a marcat pe Gheorghe Ghilezana fost mult discutatul episod Poli Timişoara versus Mircea Lucescu, când fostul antrenor al lui Dinamo a promis că va retrograda Politehnica, după ce echipa sa a fost învinsă la Timişoara. ”Dacă în tunel nu era şi fostul prim secretar al Timişoarei ieşea cu bătaie. Lucescu l-a făcut ţigan pe Jackie şi a spus atunci că ne rade. După aceea am început să pierdem în neştire, cu arbitrii care fluierau pe faţă împotriva noastră, până am ajuns să retrogradăm. Veneau şi directive de sus prin care trebuia să pierdem anumite jocuri, inclusiv la cel cu Dinamo, dar l-am dus pa Jackie la teren cu cinci minute înainte de începerea meciului pentru a nu ajunge să stea de vorbă cu generalul care trebuia să-i transmită ordinul. Noi ne-am demonstrat atunci valoarea în meciurile cu Real Madrid sau Sporting Lisabona”.
Claudio Zambon l-a îndepărtat de la Poli şi ”Dochi” a revenit la Mănăştiur şi Dumbrava unde s-a îngrijit de pacineţii săi. Nu s-a putut rupe definitiv de fotbal şi a continuat să-şi petreacă timpul pe marginea terenului, tot ca medic, la Flacăra Făget şi cele două echipe ale Mănăştiurului.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!