Deseară vine Moş Nicolae. Află cum era văzut Moşul în vechime!

Despre obiceiurile de Sfântul Nicolae, când copiii primesc sau nu cadouri, în funcţie de cât de cuminţi au fost, se ştie destul. Despre Moş Nicolae, cel din credinţele străvechi, a cărui sărbătoare se suprapune peste cea a sfântului creştin, se ştiu mult mai puţine.

Moşul care moare şi învie odată cu Timpul

Prof. Daciana Vuia, muzeograf la Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă din Lugoj, ne-a vorbit despre acest personaj mai puţin cunoscut: „Moş Nicolae este o divinitate a calendarului popular care ajunge în pragul morţii la cumpăna dintre anul vechi şi anul nou. Despre Moş Nicolae se credea că se naşte împreună cu Timpul, trăieşte 365 de zile, îmbătrâneşte, moare şi apoi renaşte la începutul anului nou. El face parte din generaţia Sfinţilor Moşi, iar sărbătoarea veche s-a suprapus peste cea creştină de Sf. Nicolae din 6 decembrie, al cărui nume îl preia de altfel”.

Atribuţii neconforme cu statutul de sfânt. În hagiografia creştină, Sf. Nicolae este un personaj cât se poate de real: episcopul de Mira, mort la anul 342 şi apărător al dreptei credinţe în Iisus.

Dar, în calendarul popular, Moş Nicolae are şi atribuţii neconforme cu statutul de sfânt. „El apare pe un cal alb, aluzie la zăpada de decembrie şi păzeşte soarele, care se strecoară spre miazănoapte, lăsând lumea fără lumină şi căldură. În credinţele străvechi, el apare când ca iscoadă a diavolului, când aduce daruri copiilor, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, pedepsindu-i în egală măsură pe cei care sunt leneşi şi neascultători”, spune Daciana Vuia.

Vrăji, farmece şi pronosticuri meteo

În ziua de Sf. Nicolae, de 6 decembrie, se fac vrăji şi farmece, dar şi pronosticuri meteorologice, punându-se crenguţe de pomi fructiferi – cireş, păr, prun – în apă, la căldura camerei şi urmărindu-se înflorirea lor până la anul nou, moment în care, în funcţie de florescenţă, se va stabili rodul din primăvara ce va să vină.

Credinţa populară mai spune că Moş Nicolae e văzut în noaptea de Crăciun, atunci când se deschide cerul, alături de Dumnezeu, la masa împărătească.

Protecţie împotriva strigoilor

„Tot de Sf. Nicolae, în calendarul popular se încheie sărbătorile ciclului magic, în care practicile magice sunt dedicate în special spiritelor morţilor, ale strigoilor şi ale lupilor.

Aceste practici au fost începute pe la mijlocul lui noiembrie, când se dădea de pomană morţilor, iar uşorii erau unşi cu usturoi de Sf. Andrei. Dacă era vorba de vreun mort despre care se credea că s-a transformat în strigoi, femeile bătrâne din sat mergeau la mormântul respectivului şi făceau cu fusul o gaură în pământ, la căpătâiul răposatului şi turnau pe acolo zeamă de varză acră, ca măsură profilactică împotriva spiritului malefic”, adaugă Daciana Vuia.

Aceste vechi credinţe sunt tot mai rare, Sfântul Nicolae în accepţie creştină înlocuindu-l, treptat, pe Moşul din vechime.