De unde vin numele vechilor cartiere lugojene?

Foarte mulţi lugojeni rostesc la modul firesc numele cartierelor vechi ale urbei, deşi între timp oraşul a fost invadat de tot felul de microraioane, clădiri industriale şi noi zone rezidenţiale. Caştela, Neumanntelep, Balta Lată, Cetatea Veche, Buchini, Cotu Mic, Tirol – de unde vin toate aceste nume? Cu ajutorul cunoscătorilor istoriei Lugojului, încercăm să dăm un răspuns, în cele ce urmează.

“Caştela” – cartierul cu denumire exotică. Pe vremuri, se auzea destul de des pe la Lugoj – „merg la Caştelă”. Pentru un străin de oraş, sintagma era de neînţeles. Regretatul artist Gheorghe Vuia, un om plin de umor şi foarte atent la vechea istorie a Lugojului, spunea că numele iniţial a fost „Caştela Frank”. „Dacă treci de moara centrală care se chema Moara Clara, ajungi în colonia ţiganilor unguri, „Toloş Tigany”, adică ţigani ce se ocupă cu colectarea penelor şi a cârpelor pentru fabricile de hârtie. Se mai ocupau şi cu haine vechi pe care le schimbau cu farfurii la mâna a doua. Numele de Caştela vine de la un presupus castel care s-ar fi aflat cândva acolo, iar Frank i se datorează culorii pielii locuitorilor, care era brună ca şi cafeaua Frank, renumită în epocă”, spunea Vuia în cartea sa dedicată Lugojului de odinioară.

Neumanntelep, numit după familia care a dat terenul pentru Spitalul Municipal de azi. Lugojenii, mai ales cei vechi, au auzit de numele Neumanntelep, cartier ce se întindea dincolo de spital, cum treci calea ferată Lugoj-Ilia, pe Drumul Jabărului. Proprietarul a parcelat terenul (Telep – teren) şi l-a vândut aşa, pe bucăţi, celor care voiau să-şi ridice case acolo. Cartierul a fost numit după familia Neumann, cea care a dat terenul şi pentru Spitalul Municipal de azi.

„Spitalul nostru a fost construit pe terenul unui latifundiar lugojean, Neumann, care a dat şi numele cartierului Neumanntelep. Fratele său, Mano Neumann, a fost primul director al spitalului”, ne declara dr. Ioan Cinghiţă, director al Spitalului Municipal din Lugoj între anii 1990 şi 1996.

„Într-adevăr, numele Neumanntelep este dat de cel al familiei Neumann, care a pus la dispoziţia Primăriei de atunci un loc pentru noul spital al oraşului. Cel mai important membru al familiei a fost dr. Emanuel Mano Neumann, medic primar chirurg. El a fost primul director al spitalului nou, ridicat la 1911, până în anul 1918, fiind de asemenea şi medic şef (1907-11) al vechiului Spital orăşenesc, care funcţiona în clădirea Şcolii Populare de Arte. De altfel dr. Emanuel Mano Neumann a participat nemijlocit la construirea spitalului”, adaugă dr. Dan Traian Demeter. Carierul Neumanntelep are şi o istorie confesională.

Primii care s-au aşezat acolo au fost ungurii reformaţi – calvinişti, care erau numiţi “telepişti” după numele cartierului, unde ei şi-au făcut şi un cimitir de rit calvin. Era şi o separare de comunitatea magharilor catolici, dar aceasta nu a ţinut mult. Extinderea oraşului Lugojului a adus în Neumanntelep şi români, germani sau evrei, aşa că identitatea religioasă a cartierului s-a pierdut.

Balta lată era chiar o… baltă lată! Cartierul aşa-zis rezidenţial „Eftimie Murgu” din zilele noastre are un nume prea puţin folosit. La Lugoj, el este mult mai cunoscut ca „Balta lată”. De fapt, aici era mai tot timpul o baltă, care se făcea chiar lată atunci când Timişul îşi ieşea din matcă. „Balta lată a fost aşezată în zona inundabilă a Timişului şi aici apele acopereau totul, cum a fost la catastrofalele inundaţii din 1912, dar şi la altele, mai puţin cunoscute, dar soldate cu mari pagube materiale, precum cele din 1926”, spune dr. Dan Traian Demeter.

Cartierul Buchini a fost o aşezare separată de Lugoj. Cartierul Buchini este locul de naştere al primarului Francisc Boldea, care precizează că numele corect se scrie cu “i” la sfârşit, spre deosebire de cel al comunei cărăşene Buchin. Primarul mai spune că numele vine de la denumirea germană pentru pădurile de fagi care se întindeau în vechime pe acele locuri. Oricum ar fi, numele nu este unul prea des întâlnit, ceea ce a dus la speculaţii că există o relaţie cu Buchinul cărăşean, prin transfer de populaţie, în urma unor războaie sau colonizări din Evul Mediu. Ipoteza este contrazisă de Răzvan Pinca, directorul Muzeului de Istorie, Artă şi Etnografie din Lugoj, care a efectuat cercetări în acest sens.

“Buchiniul este o aşezare dispărută şi care era situată în imediata apropiere a Lugojului. A fost atestată documentar la 12 decembrie 1479, la moartea nobilului Georgy Sugar. Cum acesta nu avea moştenitor direct, Regele Matyas donează Buchinul lui Francisc Harazty, pe acea vreme Ban al Severinului. Buchiniul apare în document scris Bwthyn, cu menţiunea că face parte din districutul Lugojului. Mai târziu, la 11 mai 1480, aşezarea e menţionată din nou, cu numele Bwchyn Falva , ca făcând parte din Comitatul Timişului şi Districtul Lugojului”.

Cetatea Veche, locul fostei cetăţi militare a oraşului? Cetatea veche este numele unui cartier care se presupune că este legat de vechea Cetate Militară a Lugojului, situată pe malul Timişului. Pe locul vechiului cartier, populat cu case scunde, pline de igrasie, la 21 aprilie 1993, au început lucrările la Universitatea Europeană Drăgan.

Cu acest prilej, profesorul J.C. Drăgan făcea o legătură între numele fostului cartier şi cetatea militară a oraşului: „Astăzi este o zi istorică, prin punerea primei pietre la fundamentul clădirii cetăţii noi, universitare, a Lugojului, a cărui veche cetate a căzut la 1241. După 750 de ani, facem o cetate nouă. Ieri a fost cetatea de apărare – fizică – a neamului, azi e cetatea de apărare a spiritului, de contribuţie la ştiinţa universală”.  Suprapunerea cetăţii de apărare a Lugojului, al cărei plan a fost redat de istoricul militar Liviu Groza pe coperta cărţii sale dedicată bătăliei de la Lugoj din 1695, pe locul respectiv, nu este însă sigură, pentru că Timişul şi-a schimbat de mai multe ori albia în cursul secolelor.

Nume geografice: Cotu Mic şi Tirol. Anumite cartiere, precum Cotu Mic, poartă nume legate de geografia locului. În acest caz este vorba de cotul pe care îl face Timişul în dreptul insulei respective, la trecerea prin Lugoj. În schimb, alte nume amintesc de geografia unor ţări precum Austria, de pildă. Cartierul Tirol, situat la poalele Dealului Viilor, are o denumire care iscă dispute între istorici.

Unii spun că ar avea o legătură cu originea coloniştilor care au întemeiat Lugojul german, la 1719, imediat după începerea colonizării Banatului de către germani, în toamna lui 1718. Ipoteza cade, pentru că Tirolul se află pe teritoriul Lugojului Român. Dr. Dan Traian Demeter, dar şi istoricul şi argheologul Răzvan Pinca, avansează ipoteza că numele ar fi legat de soiurile de struguri tiroleze care ar fi fost aclimatizate pe Dealul Viilor.