Danezii şi italienii, noii moşieri de Lugoj şi Făget

Piaţa vânzării terenurilor extravilane a explodat în zona Lugoj – Făget. Numai în ultimul an, de la intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2014, care a introdus procedura obligatorie pentru vânzarea terenurilor agricole, la Primăria Lugoj au fost depuse peste 100 de oferte, care s-au concretizat prin vânzarea a circa 150 de hectare de pământ în împrejurimile municipiului şi satele Tapia şi Măguri.

“Până la intrarea în vigoare a legii nu exista o situaţie foarte clară, însă tendinţa este de creştere în privinţa vânzării terenurilor. Tranzacţiile înregistrate se fac în general între oameni de rând. Este şi motivul pentru care, oferta cea mai mare depusă la noi pentru o suprafaţă scoasă la vânzare, abia a trecut de două hectare. Preţurile şi le fac oamenii”, ne-a declarat ing. agr. Lavinia Cecilia Oloeriu, inspector principal la Biroul Agricol Cadastru, din cadrul Primăriei Municipiului Lugoj.

În Ţarina Mică, pe drumul Tapiei sau pe drumul Jabărului, terenurile au un preţ de pornire de 2 euro/mp. Cum se îndepărtează de Lugoj, ele scad la un euro şi chiar sub un euro.

Străinii cumpără sub acoperire

Samsarii abia apucă să-şi tragă dreptul lor şi de cele mai multe ori oferă preţuri derizorii bătrânilor care nu au putere să mai muncească sau persoanelor disperate să – şi vândă avuţia.

Aceştia oferă tarife şi sub jumătate de euro pe metru pătrat şi sunt doar intermediari pentru societăţi care au patronat străin.

Deşi legea permite acum achiziţionarea terenurilor de către străini, ei nu o fac direct, însă ca idee, suntem singurii care am acceptat această cerinţă din partea Uniunii Europene.

Notarii lugojeni au sesizat o creştere a numărului de tranzacţii cu terenuri în ultimul an, însă acestea sunt făcute în continuare de persoane fizice din România sau persoane juridice.

Cel mai mare cumpărător de teren în estul judeţului Timiş este o societate din Danemarca, Ingleby, care deţine în România peste 11.000 de hectare.

Din acestea peste 2000 sunt în judeţul Timiş. Zonele de interes în partea de est o reprezintă satele Darova, Victor Vlad Delamarina, Oloşag, Ştiuca, Gavojdia şi Lugojel, însă cei care doresc să cumpere sunt interesaţi şi de zona autostrăzii.

Campioni la vânzări

În mediul rural, cererile de cumpărare pentru terenurile agricole sunt în creştere faţă de anii trecuţi. Locuitorii din satele Răchita, Bucovăţ şi Dumbrava sunt ”campioni” la vânzare.

Numai în acest an, la Primăria Dumbrava au fost înregistrate circa 70 de contracte de vânzare – cumpărare, suprafaţa totală tranzacţionată ajungând la 42 de hectare. Jumătate din ea a fost achiziţionată de firme care au proprietari italieni.

”Noi suntem printre fruntaşii judeţului în privinţa dosarelor de vânzare – cumpărare pentru terenurile extravilane. Anul acesta au fost tranzacţii foarte multe. Se vând şi între locuitorii din comună, dar sunt şi societăţi care vin şi cumpără. De exemplu, Agricola 3000 din Jimbolia şi Agricola Alvo din Dumbrava au cumpărat împreună peste 20 de hectare”, ne declara Piroska Curuţiu, agent agricol la Primăria Dumbrava.

Firma din Dumbrava mai lucrează peste 700 de hectare de teren pe raza comunei, în Mănăştiur şi Traian Vuia. La satele aflate la distanţă de Lugoj sau Făget, cumpărătorii sunt atraşi de preţurile scăzute ale pământului. Un hectar de teren se vinde în medie cu 2000 de euro.

”Acesta e preţul la pământ în această zonă. Au fost cazuri când hectarul s-a vândut şi cu 1500 de euro, dar şi cu 2500 de euro”, ne mai spunea specialistul agricol.

Proprietarii din apropierea celor două oraşe importante din estul judeţului cer alte preţuri pentru terenurile deţinute.

La Găvojdia, Coştei sau Victor Vlad Delamarina, metrul de pământ costă între 50 de cenţi şi doi euro.

Terenurile intravilane se scumpesc

Pe de altă parte şi piaţa terenurilor intravilane, destinate construcţiilor de locuinţe a înregistrat o creştere importantă comparativ cu ultimii ani. După căderile de acum cinci sau şase ani, situaţia începe să se redreseze. Punctul cel mai sensibil, înainte de a găsi zona potrivită, este preţul, care odată cu oferta a început să crească şi el, chiar dacă nu a mai ajuns la sumele astronomice, dinainte de criză.

“Caut de mai mult timp un teren pentru a-mi face o casă. Am disponibilă o sumă de bani şi m-am interesat în mai multe zone din oraş. În funcţie de amplasament sau zonă, am găsit preţuri de 11-12 euro pe mp, pe străzi lăturalnice sau 17, chiar şi 21 aproape de drumurile principale. A mai crescut puţin nivelul. Anul trecut sau acum doi ani am găsit în zone bune cu 14-15 euro, negociabil. În ultimul timp sunt mulţi care se interesează şi preţurile au început să mai urce. Cei care vor să vândă neapărat mai lasă din preţ, dar alţii nu. În afară de preţ e importantă şi zona şi ce utilităţi sunt disponibile”, a spus Cristi, care a lucrat mai mulţi ani în Germania şi cu banii strânşi vrea să-şi ridice o casă.

În Lugoj, în ultimii ani s-au dezvoltat mai multe zone rezidenţiale, cum sunt cele de pe strada Buziaşului, Caransebeşului, Poalele Viilor sau Agriculturii. Preţurile diferă şi sunt reglate de gradul de modernizare a zonei (apă, canal, gaz, asfalt).

Dacă pe Buziaşului sunt terenuri pe care se poate construi, pentru care se cer 5 euro pe metrul pătrat, pentru unele terenuri de pe Poalele Viilor sau Caransebeşului preţul urcă până la 21 de euro.

Tarife ceva mai mici sunt pe strada Timişoarei, unde un metru pătrat se negociază în jurul a 16-17 euro. Un preţ de mijloc îl găsim pe strada Agriculturii, în spatele Cimitirului Ortodox de pe strada Făgetului, unde un metru pătrat pleacă de la 11-12 euro.

O ofertă mai avantajoasă din punctul de vedere al preţului este cea propusă de primărie care dezvoltă de mai mulţi ani un cartier rezidenţial pe strada Timişoarei, pe amplasamentul unităţii militare dezafectate.

În total aici au fost puse la dispoziție 74 de loturi, dintre care 58 au fost scoase la licitaţie pentru preţuri pornind de la 0,40 lei pe metrul pătrat pe an.

Au fost adjudecate 57 dintre acestea, cu suprafeţe între 410 şi 450 de metri pătrați.

Între timp, 11 dintre cei care au câştigat licitaţiile de concesionare au renunţat la terenuri din diverse motive, fiind invocată imposibilitatea respectării obligaţiilor contractuale, lipsa posibilităţilor financiare sau probleme personale şi inacceptarea condiţiilor impuse de concedent.

Preţurile finale ofertate s-au situat între 3 lei/mp/an şi 11,5/mp/an.