Danezii şi italienii, noii moşieri de Lugoj şi Făget

Piaţa vânzării terenurilor ex­travilane a explodat în zo­na Lugoj – Făget. Numai în ultimul an, de la intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2014, care a introdus pro­cedura obligatorie pen­tru vânzarea terenurilor a­gri­cole, la Primăria Lugoj au fost depuse peste 100 de oferte, care s-au concretizat prin vânzarea a circa 150 de hec­tare de pământ în îm­pre­ju­rimile municipiului şi sa­tele Tapia şi Măguri.

“Până la intrarea în vigoare a legii nu exista o situaţie foarte cla­ră, însă tendinţa este de creştere în privinţa vânzării terenurilor. Tranzacţiile în­re­gistrate se fac în general între oameni de rând. Este şi motivul pentru care, oferta cea mai mare depusă la noi pentru o suprafaţă scoasă la vânzare, abia a trecut de două hectare. Preţurile şi le fac oamenii”, ne-a declarat ing. agr. Lavinia Cecilia O­loe­riu, inspector principal la Biroul Agricol Cadastru, din cadrul Primăriei Mu­ni­ci­piului Lugoj.

În Ţarina Mică, pe drumul Tapiei sau pe drumul Jabărului, te­re­nu­rile au un preţ de pornire de 2 euro/mp. Cum se în­de­păr­tează de Lugoj, ele scad la un euro şi chiar sub un eu­ro.

Străinii cumpără sub acoperire

Samsarii abia apucă să-şi tragă dreptul lor şi de cele mai multe ori oferă preţuri derizorii bătrânilor care nu au putere să mai muncească sau persoanelor disperate să – şi vândă avuţia.

Aceştia oferă tarife şi sub jumătate de euro pe metru pătrat şi sunt doar intermediari pen­tru societăţi care au patronat străin.

Deşi legea permite a­cum achiziţionarea tere­nu­ri­lor de către străini, ei nu o fac direct, însă ca idee, sun­tem singurii care am ac­cep­tat această cerinţă din partea Uniunii Europene.

Notarii lugojeni au sesizat o creş­tere a numărului de tran­zacţii cu terenuri în ultimul an, însă acestea sunt făcute în continuare de persoane fizice din România sau per­soane juridice.

Cel mai ma­re cumpărător de teren în es­tul judeţului Timiş este o societate din Danemarca, In­gleby, care deţine în Ro­mâ­nia peste 11.000 de hec­tare.

Din acestea peste 2000 sunt în judeţul Timiş. Zo­ne­le de interes în partea de est o reprezintă satele Darova, Victor Vlad Delamarina, O­lo­şag, Ştiuca, Gavojdia şi Lu­gojel, însă cei care do­resc să cumpere sunt in­te­re­saţi şi de zona autostrăzii.

Campioni la vânzări

În mediul rural, cererile de cumpărare pentru terenurile agricole sunt în creştere faţă de anii trecuţi. Locuitorii din satele Răchita, Bucovăţ şi Dumbrava sunt ”cam­pioni” la vânzare.

Numai în acest an, la Primăria Dum­bra­va au fost înregistrate circa 70 de contracte de vân­zare – cumpărare, su­pra­faţa totală tranzacţionată ajungând la 42 de hectare. Ju­mătate din ea a fost achi­zi­ţionată de firme care au pro­prietari italieni.

”Noi sun­­tem printre fruntaşii ju­de­ţului în privinţa dosarelor de vânzare – cumpărare pen­tru terenurile extra­vi­la­ne. Anul acesta au fost tran­zacţii foarte multe. Se vând şi între locuitorii din co­mu­nă, dar sunt şi societăţi care vin şi cumpără. De e­xem­plu, Agricola 3000 din Jim­bo­lia şi Agricola Alvo din Dumbrava au cumpărat îm­preună peste 20 de hectare”, ne declara Piroska Curuţiu, a­gent agricol la Primăria Dum­brava.

Firma din Dum­bra­va mai lucrează peste 700 de hectare de teren pe raza comunei, în Mănăştiur şi Traian Vuia. La satele aflate la distanţă de Lugoj sau Făget, cumpărătorii sunt atraşi de preţurile scă­zu­te ale pământului. Un hec­tar de teren se vinde în me­die cu 2000 de euro.

”Acesta e preţul la pământ în această zonă. Au fost ca­zuri când hectarul s-a vân­dut şi cu 1500 de euro, dar şi cu 2500 de euro”, ne mai spunea specialistul agricol.

Proprietarii din apropierea celor două oraşe importante din estul judeţului cer alte preţuri pentru terenurile de­ţinute.

La Găvojdia, Coştei sau Victor Vlad Delama­rina, metrul de pământ costă între 50 de cenţi şi doi euro.

Terenurile intravilane se scumpesc

Pe de altă parte şi piaţa te­re­nu­rilor intravilane, des­ti­na­te construcţiilor de locuinţe a înregistrat o creştere im­por­tantă comparativ cu ulti­mii ani. După căderile de a­cum cinci sau şase ani, si­tuaţia începe să se re­dre­se­ze. Punctul cel mai sensibil, înainte de a găsi zona po­tri­vi­tă, este preţul, care odată cu oferta a început să creas­că şi el, chiar dacă nu a mai ajuns la sumele astro­no­mi­ce, dinainte de criză.

“Caut de mai mult timp un teren pentru a-mi face o casă. Am disponibilă o sumă de bani şi m-am interesat în mai multe zone din oraş. În func­ţ­ie de amplasament sau zonă, am găsit preţuri de 11-12 euro pe mp, pe străzi lă­turalnice sau 17, chiar şi 21 aproape de drumurile prin­cipale. A mai crescut pu­ţin nivelul. Anul trecut sau acum doi ani am găsit în zone bune cu 14-15 euro, negociabil. În ultimul timp sunt mulţi care se in­te­re­sează şi preţurile au început să mai urce. Cei care vor să vândă neapărat mai lasă din preţ, dar alţii nu. În afară de preţ e importantă şi zona şi ce utilităţi sunt dis­po­ni­bile”, a spus Cristi, care a lu­­­crat mai mulţi ani în Ger­ma­nia şi cu banii strânşi vrea să-şi ridice o casă.

În Lu­goj, în ul­timii ani s-au dez­voltat mai multe zone re­­zi­den­ţia­le, cum sunt cele de pe stra­da Buziaşului, Ca­ran­­se­be­şului, Poalele Viilor sau A­griculturii. Preţurile diferă şi sunt reglate de gradul de modernizare a zo­nei (apă, canal, gaz, asfalt).

Dacă pe Buziaşului sunt terenuri pe care se poate construi, pen­tru care se cer 5 euro pe metrul pă­trat, pentru unele terenuri de pe Poalele Viilor sau Ca­ran­se­be­şului preţul urcă până la 21 de euro.

Tarife ceva mai mici sunt pe strada Ti­mi­şoarei, unde un metru pătrat se negociază în jurul a 16-17 euro. Un preţ de mijloc îl găsim pe strada A­gri­cul­turii, în spatele Ci­mi­tirului Orto­dox de pe stra­da Fă­ge­tului, unde un metru pătrat pleacă de la 11-12 euro.

O ofertă mai avan­ta­joa­să din punctul de vedere al preţului este cea propusă de primărie care dezvoltă de mai mulţi ani un cartier re­zidenţial pe strada Ti­mi­şoa­rei, pe amplasamentul u­ni­tă­ţii militare dezafectate.

În total aici au fost puse la dispoziție 74 de loturi, dintre care 58 au fost scoase la licitaţie pen­tru preţuri por­nind de la 0,40 lei pe metrul pătrat pe an.

Au fost adjudecate 57 din­tre ace­stea, cu suprafeţe între  410 şi 450 de metri pă­trați.

Între timp, 11 dintre cei care au câştigat lici­ta­ţii­le de con­ce­sionare au re­nun­ţat la tere­­­nuri din diver­se motive, fiind invocată im­po­si­bi­li­tatea respectării o­bligaţiilor contractuale, lip­sa posi­bi­li­tăţilor finan­cia­re sau pro­ble­me per­so­na­le şi in­accep­tarea condiţiilor im­puse de concedent.

Pre­ţu­rile finale ofertate s-au si­tuat între 3 lei/mp/an şi 11,5/mp/an.