Cum să alegi un film la TV

Cele două reviste consacrate televiziunii şi programelor sale se presupune că ar fi cele mai avizate ghiduri de specialitate. La acestea se adaugă suplimentele TV săptămânale şi paginile TV pe care le regăsim în orice cotidian naţional şi regional/local, fie el quality ori tabloid policrom.

Cei mai minuţioşi în documentare vor recurge la ”TV Satelit” şi mai ales ”TV Mania”, care sunt mai generoase cu rubrica de filme şi cu recomandările precedate de indicaţia: aventuri, acţiune, comedie, comedie romantică, dragoste, dramă, fantasy, SF, thriller etc.

Chestiunea mai delicată a selecţiei derivă din calificativele acordate (de la o steluţă la cinci, preluate din uzanţele internaţionale în antologiile/dicţionarele de filme conţinând minirezumatele, aprecierile sintetice şi evaluarea finală; se petrece la fel în industria hotelieră ori în cea gastronomică; în aceasta din urmă, ghidul Michelin este de o rigurozitate severă maximă, unde trei stele desemnează perfecţiunea absolută, de unde şi raritatea localurilor cu astfel de premii).

Pentru filme, ghidurile noastre decid astfel: cinci stele (capodoperă), patru stele (film de top), trei stele (film bun), două stele (film satisfăcător), o stea (doar pentru amatorii genului, un eufemism pentru formularea directă: film nesemnificativ, ori chiar ratat).

Dacă ai curiozitatea să parcurgi integral o săptămână de programe cu pachetul propus de filme de către mai toate televiziunile, abia dacă identifici una sau două capodopere şi vreo 5-6 filme de top. Majoritatea covârşitoare este compusă din filme bune (adesea mediocre), restul fiind cele satisfăcătoare (un atribut cam prea generos).

Achiziţiile de pelicule valoroase şi drepturile de difuzare sunt costisitoare, noroc cu posibilitatea includerii în ofertă a calupurilor de seriale şi filme, concepute special pentru televiziune.

TVR 2 menţine Telecinemateca în grilă, reluând tradiţia comentariilor introductive (Radu F. Alexandru, dramaturg şi cinefil ca titular de rubrică, cândva mai rostea prefaţe înţelepte regretatul Alexandru Tocilescu, iar ocazional cineastul Laurenţiu Damian), mult mai adecvat – lămuritoare decât superficialele referiri şi clasificări din amintitele ghiduri.

O cultură în domeniu se dobândeşte nu doar vizionând pur şi simplu de-a valma diverse filme, ci şi citind cărţi valoroase despre cea de-a şaptea artă.

*După anunţuri succesive, amânări, dezminţiri, reveniri şi reconfirmări, iată că Mihai Bendeac, ”controversatul” comic din noua generaţie se reîntoarce ”en fanfare” la ”Antena 1”, cu un ”show cinematografic” conform propriilor sale caracterizări, mizând pe ”distracţie vastă, suprarealismul unor scene şi grija echipei la detalii”. Producţia ”În puii mei” se bazează mult pe stilul parodic şi comicul de caracter. Ca om orchestră, protagonistul se angajează complet în eforturile de a imita personajele zilei (multe momente se racordează, cum este firesc, la actualitate), dar abuzează uneori grosier de ticuri şi gesturi, tuşele apăsate disipând umorul, iar alunecarea în grotesc dezamăgind pe alocuri.

Travestiurile feminine caricaturizează starletele siliconate care prin atitudine şi limbaj întrupează făpturi decorative ”de consum”, care se ilustrează adesea la mânie printr-un limbaj agresiv şi strident. Am fi nedrepţi dacă i-am reproşa lui Mihai Bendeac că nu toate personajele îi ies performant (precum Gigi Becali sau mai demult, Radu Banciu), dar va trebui să ne obişnuim cu viziunea sa acidă asupra realităţilor contemporane. Pe de altă parte, apreciem autenticul talent oral demonstrat în prologul excelent de tip musical al emisiunii, aşteptând reeditări meritorii ale unor astfel de secvenţe de veritabil entertainment elaborat cu figuraţie, decoruri şi ambianţe atractive, ca pentru un show deosebit.

*Nefericitul eveniment de la sfârşitul lunii octombrie a determinat, ca o tristă ironie a destinului, prilejul de a o revedea într-un concert, de data aceasta caritabil, pe Angela Gheorghiu, pe scena Ateneului Român.

De organizare s-a ocupat Fundaţia ”Preţuieşte viaţa”, coordonată de Andreea Marin, care a şi rostit cuvântul de deschidere cu tentă persuasivă pentru strângerea de fonduri destinate victimelor de la Colectiv.

Programul concertului (dirijat de Tiberiu Soare, cu participarea Orchestrei şi Corului Filarmonicii ”George Enescu”) a fost adaptat contextului şi a inclus lucrări de Pietro Mascagni, Cesar Franch, Franz Schubert, Licinio Refice, W.A. Mozart, Gh. P. Brăneşti, Evghenie Humulescu, Anton pann, Giuseppe Verdi şi Giacomo Puccini, rugăciunea Toscăi, Vissi d’arte, entuziasmând sala şi declanşând aplauze şi ovaţii la scenă deschisă. Glasul Angelei Gheorghiu îşi păstrează prospeţimea şi caldul lirism originar, în pofida orientării carierei din ultimii ani către repertoriul verist.

Ne dorim să mai facă şi în continuare incursiuni belcantiste şi în romantismul verdian, care i se potrivesc, dar să nu uite de rolul Carmen, pregătit minuţios, dar încă neabordat scenic.

Este într-adevăr o provocare la care va şti să răspundă pe măsura harului său.