Cu judecătorul la psiholog! De ce au nevoie magistraţii de asistenţă psihologică. Semnalul tras de preşedintele Curţii de Apel Timişoara!

Fostul secretar de stat din Ministerul Justiției, Lidia Barac, trage un semnal de alarmă cu privire la necesitatea asistenței psihologice pentru magistrați. Lidia Barac a declarat că unele cazuri, tratate în sistem ca și abateri disciplinare, sunt de fapt probleme medicale.

Sentințe halucinante, fără nicio logică sau susținere legală pot fi de foarte multe ori dovada corupției sau a relei intenții. Există, însă, și cazuri când astfel de situații au la bază o problemă medicală din cauza căreia judecătorul pur și simplu nu poate să perceapă lucrurile așa cum ar trebui. Fost secretar de stat în Ministerul Justiției, judecător și profesor universitar, președintele Curții de Apel Timișoara, Lidia Barac, susține că magistrații ar trebui să beneficieze de asistență psihologică.

„Este demonstrat în practică, chiar în practica curentă a Inspecției Judiciare, a CSM, a Înaltei Curți care judecă recursurile în domeniul disciplinar, faptul că din ce în ce mai multe persoane care lucrează în mediul judiciar au nevoie de sprijin psihologic și una din cauzele eșecurilor în varii domenii ale profesiei lor sau ale comportamentului profesional, mai degrabă se evidențiază ca și clacări din punct de vedere psihologic decât ca abateri de la regulile raționale, normale de derulare a acestor profesii sau de la lege”, a arătat Lidia Barac.

Judecătorul timişorean a prezentat şi câteva simptome ale magistratului care clachează din punct de vedere psihic. „Un judecător care clachează e posibil să deruleze un act de justiţie care să nu aibă o explicaţie şi care să intre într-un absurd şi acolo să nu fie vorba de o întrerupere pasageră a funcţiilor sale biopsihofuncţionale şi consecinţa acelui act de justiţie surprinzător să fie tocmai starea lui de sănătate. Mai este comportamentul în sala de judecată. Aţi constatat anomalii de comportament care nu se explică decât pe zona psihică”, a mai punctat Lidia Barac. Preşedintele Curţii de Apel Timişoara atrage, însă, atenţia că în momentul de faţă sistemul nu îi ajută pe judecătorii care ajung să clacheze psihic, de cele mai multe ori, acţiunile care au la bază astfel de probleme fiind tratate ca abateri disciplinare, şi nu ca o problemă medicală, ceea ce atrage după sine şi pierderea pensiei de serviciu, adăugându-se astfel o povară în plus pe umerii celui aflat deja în suferinţă.

Chiar dacă unii avocaţi susţin că judecătorii din Timişoara au un comportament demn de funcţia pe care o ocupă, există şi voci care susţin că în sistem sunt judecători cu grave porbleme comportamentale. Unul din cei mai acizi avocaţi din acest punct de vedere este fostul magistrat Carmen Obârşanu. „De multe ori vedem în sala de judecată că este nevoie de o expertizare psihologică măcar o dată sau de două ori pe an. Întâlnim la unii judecători pierderea controlului în sala de judecată, comportament dictatorial şi chiar obsesii sexuale. Chiar în tribunal aici s-au văzut copii făcuţi pe masa biroului, potrivit declaraţiei uneia dintre mămicile rămase gravide în tribunal. Copilul a şi fost recunoscut prin sentinţă judecătorească. De asemenea, întâlnim situaţii în care grefiere sau jandarmi sunt chemaţi în sala de judecată şi muştruluiţi de faţă cu toată lumea, doar pentru a arăta că ei (n.r. judecătorii) sunt boşii”, a declarat avocatul Carmen Obârşanu.

Părerea specialistului

Profesor doctor şi specialist în psihologia judiciară, Tudorel Butoi, a explicat care sunt motivele pentru care întâlnirea judecătorului cu psihologul este obligatorie. „Este o profesie de miză, de risc, o profesie de mare consum nervos de responsabilitate şi de implicare. Toate acestea se realizează sub presiunea timpului şi a unor nevoi, de justiţie, de dreptate. Judecătorul nu are nici cântar, nici aparat de măsurare a pricinilor, ci doar capcităţile sale mentale”, a arătat Tudorel Butoi.

Specialistul a mai spus că tocmai datorită nivelului superior de pregătire, judecătorii ar trebui să fie primii care constată că au o problemă şi au nevoie de ajutor. „Sigur că fiecare dintre noi avem un anumit grad de simţ autocritic, autoconservare şi autocorecţie. Este foarte greu din cauza acestui narcisism şi egoism intelectual pe care îl avem mulţi dintre noi, să recunoaştem că avem anumite minusuri în structura de personalitate şi în comportamentele noastre. Magistratul poate, are forţa intelectuală, capacitatea de introspecţie, vizavi de care să îşi dea seama că are nevoie de o asistenţă suportivă din partea psihologicului”, a mai arătat specialistul.

Tudorel Butoi atrage atenţia că fiecare dintre noi este vulnerabil să clacheze la un moment dat. „Omul din România nu mai are timpul de a identifica subtilităţi. Oamenii încep să sesizeze că există o anticameră către psihiatrie în care ne aflăm cu toţii. Sub presiunea informaţiei, a stresului, a responsabilităţii, fără a fi nebuni, suntem totuşi într-o zonă de maximă vulnerabilitate în care putem să dezvoltăm mai mult sau mai puţin conturaţi coeficienţi nevrotici, putem mai mult sau mai puţin să ne stăpânim impulsivitatea. Nu vedeţi că toată lumea e carbogazoasă în mediul în care trăim!?”, a mai punctat specialistul.