Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat în data de 3 octombrie o hotărâre prin care sunt dispuse măsuri de verificare tehnică a calităţii construcţiei şi siguranţei exploatării barajelor aflate pe teritoriul României.
Decizia a fost luată în contextul incidentului petrecut în data de 1 octombrie 2022 la barajul lacului de acumulare Tăul Mare din judeţul Alba care a impus adoptarea urgentă a unor acţiuni de răspuns, inclusiv evacuarea preventivă a locuitorilor din localitatea Roşia Montană.
Potrivit hotărârii CNSU, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională Apele Române şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin Inspectoratul de Stat în Construcţii, este desemnat să efectueze, în regim de urgenţă, controale sau verificări de specialitate privind calitatea construcţiei şi siguranţei în exploatare a barajelor, din aria de competenţă.
Acestea se desfăşoară la barajele încadrate în categoriile C şi D, indiferent de deţinător și urmăresc performanţa privind calitatea în construcţii, evaluarea stării de siguranţă în exploatare, comportarea obiectivelor, starea de uzură, existenţa şi funcţionalitatea aparaturii de monitorizare, control şi avertizare, precum şi riscurile la care sunt expuse.
”În perimetrul pe care îl controlăm avem peste 60 de baraje încadrate în această categorie, din care 42 aparțin Administrației Bazinală Apele Banat. Vor fi controale în viitorul apropiat, însă toate sunt în parametrii și oferă siguranță, iar unul dintre cele mai performante este Surducul”, ne-a declarat Titu Bojin, șef serviciu tehnic în cadrul ABA Banat.
Verificările se realizează până cel târziu la data de 20 noiembrie.
Foarte bine construit
Din peste 2000 de lacuri cu baraje, în România există 181 de construcții de acest fel, printre care se află și cele existente în Timiș și Caraș Severin, dar și o parte din cele aflate în Arad, Hunedoara și Caraș Severin.
Județul vecin le are pe cele mai multe cunoscute de lugojeni: Trei Ape, aflat la poalele vârfului Semenic, Măru – care deservește cu apă Lugojul, Zervești, care asigură Caransebeșul, Văliug – Crivaia și Secu pentru Reșița și Rusca, cel mai nou și cel mai mare construit în ultimii ani de Hidroelectrica, dat în folosință în 2007.
Timișul însă le întrece, pentru că are Surducul, cel mai mare din vestul României, cu o suprafață de 530 hectare, o capacitate de acumulare estimată la circa 51 milioane metri cubi.
Adâncimea lacului oscilează între 16-20 metri. Barajul se află la 195 m deasupra nivelului mării. Construit între 1972 și 1976, barajul Surduc e construit din anrocamente cu mască de beton, iar terenul îi permite să fie extrem de performant.
Anrocamentele și cele câteva mii de metri cubi de beton susțin 417 mc apă/mc anrocamente. Barajul e protejat cu o mască de beton armat din dale de 60 cm grosime la bază și 30 cm la coronament, are 36 de metri înălțime și o lungime a coronamentului de 130 de metri.
În 1976 a început acumularea apei. Barajul și Lacul Surduc alimentează cu apă potabilă și industrială municipiul Timișoara și pune în mișcare turbinele unei microhidrocentrale de 2 MW.