Consultaţii gratuite şi pentru persoanele neasigurate

Programul de prevenţie destinat până acum persoanelor care contribuie lună de lună la Fondul unic de asigurări de sănătate a fost extins, de la începutul lui 2015, şi pentru cetăţenii neasiguraţi. Până acum, persoanele neasigurate puteau beneficia doar de servicii medicale în cazuri de urgenţă. Decizia a fost luată de preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea, şi de ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.

Pachetul de servicii medicale de bază este destinat persoanelor asigurate, care plătesc contribuţia de sănătate, iar cel minimal este valabil pentru cele neasigurate. Astfel, în pachetul minimal intră doar câteva servicii medicale care ţin de urgenţele medicale, sarcină, imunizări ori vaccinări. În schimb, pachetul de bază include mult mai multe servicii şi se adresează tuturor celor asiguraţi în sistemul public de sănătate.

Ce prevede programul

Potrivit legii, din a doua jumătate a anului 2014, toate persoanele asigurate beneficiază de un consult medical preventiv acordat de medicul de familie. Pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 39 de ani, acest consult este făcut o dată la trei ani, iar în cazul persoanelor trecute de 40 de ani, consultul se va face anual.

Prin decizia luată de autorităţi, de aceste servicii vor avea parte şi persoanele neasigurate. Acestea se pot adresa oricărui medic de familie. Doctorul este obligat să-l consulte pe pacient, serviciul fiindu-i apoi decontat de CJAS.

În ceea ce priveşte asistenţa medicală primară, gravidele pot beneficia, pe lângă testele specifice sarcinii, şi de testare pentru hepatitele B şi C. Pe de altă parte, pacienţii care suferă de boli cronice vor beneficia de consultaţii şi de monitorizare activă. Printre afecţiunile încadrate în această categorie, se numără bolile cardiovasculare, diabetul zaharat de tip II, astmul bronşic, boala cronică respiratorie obstructivă, boala cronică de rinichi.

De ce este nevoie de prevenţie

România este dată mereu exemplu negativ, atunci când Comisia Europeană publică date referitoare la starea de sănătate a populaţiei. Ţara noastră este pe primul loc la mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin. Poziţii fruntaşe ocupăm şi atunci când se vorbeşte de cancerul de sân, de colon sau de plămâni. Şi bolile cardiovasculare, de plămâni şi de ficat fac în România mai multe victime decât în alte ţări europene.

În acest context, prevenţia ar trebui să joace un rol mult mai important, aşa cum deja se întâmplă în celelalte ţări. Singurul tip de cancer pentru care există un program de screening este cel de col uterin. De când a fost iniţiat, în toamna lui 2012, programul a suferit numeroase sincope, cauzate de lipsa banilor. Medicii cred că acţiuni similare ar trebui desfăşurate şi pentru cancerul mamar, precum şi pentru cel de colon. Aceste programe ar permite depistarea din timp a tumorilor, fapt ce ar scădea simţitor mortalitatea.