Comunele Belinţ, Boldur şi Găvojdia au propriile steme aprobate de Guvern. Vezi cum arată!

În Monitorul Oficial al României nr. 574 din 13 august 2012 a fost dată publicităţii Hotărârea de Guvern prin care au fost aprobate stemelor comunelor Beba Veche, Belinţ, Boldur, Curtea, Dudeşti Noi, Gavojdia, Gotlob, Livezile şi Niţchidorf, toate din judeţul Timiş.

Edilii şefi ai comunelor Belinţ, Boldur şi Găvojdia nici nu-şi mai aminteau care este stema pe care Guvernul a luat-o în discuţie şi a aprobat-o. Şi asta din două motive, odată că în răstimpul unor ani de zile cât au durat formalităţile au uitat ce au cerut. Pe de altă parte, fiecare în parte a avut cel puţin trei varinate propuse.
„Ştiu că stema are în componenţă grâu şi o vioară, dar restul nu mai ştiu cum s-a aprobat, care dintre variante s-a aprobat. Că de la heraldică am primit-o de vreo două ori înapoi pentru modificări. Că de ce este una sau alta? Păi dacă asta suntem, agricultori, şi astea ne reprezintă! Aşa ceva nu am mai văzut, de trei ani ne chinuim cu stema asta”, ne-a declarat Florin Laza, primarul comunei Belinţ.

Stema aprobată pentru Belinţ se compune dintr-un scut triunghiular roşu străbătut de o cruce de aur şi conţinând un cap de înger cu aripi din argint (care reprezintă sigiliul localităţii folosit în sec. XVIII), patru spice de grâu de aur (cu trimitere la ocupaţia locuitorilor şi numărul satelor componente), o harpă de aur (cu referire la corul din Chizătău) şi o carte deschisă de argint (care aminteşte de viaţa spirituală a comunei).

La Boldur, aprobarea stemei a fost primită cu entuziasm, privind tot din prisma timpului care a trecut. „Îmi daţi o veste bună, pentru că de vreo doi ani de zile mă tot zbat să apară această hotărâre. Sunt foarte multe formalităţi de îndeplinit şi de aceea durează atât de mult. Acum nu aş şti să spun care este stema, pentru că au fost mai multe variante înaintate”, ne-a spus Cristian Constantin Stoi, primarul comunei Boldur.

Stema aprobată pentru Boldur se compune la fel dintr-un scut roşu scartelat în cruce. În partea superioară, în stânga şi dreapta este câte o pecete paleocreţtină de aur (amintind de pristolnicul descoperit în satul Jabăr), iar în vârful scutului se găseşte un spic de grâu de aur, simbolizând ocpaţia de bază a locuitorilor – agricultura.
Ani de zile au durat şi aşteptările comunei Găvojdia până a avea propria stemă. „Aşteptam să se aprobe. Cu atât mai mult cu cât cred că se fac doi ani de când am pornit demersurile pentru stema comunei”, a afirmat Dănuţ Stoica, primarul comunei Găvojdia.

Şi stema comunei Găvojdia porneşte tot de la un scut triunghiular, dar tîiat în bară de un brâu undat de argint. În partea superioară, în câmp roşu, sunt cinci spice de grâu care duc cu gândul tot la agricultură, ocupaţia de bază a localnicilor, iar în partea stângă, cu fond albastru, este silueta unei biserici de argint, care reprezintă biserica de lemn cu hramul „Înălţarea Domnului”, contruită în 1792. Brâul undat simbolizează râul Timiş care străbate comuna.