Colecție de documente! Teza de doctorat despre nobilimea lugojeană, câștigătoare a concursului de publicare a tezelor de doctorat pentru Universitatea din București

Singura câștigătoare a concursului de publicare a tezelor de doctorat pentru Universitatea din București, organizat de editura Mega din Cluj Napoca, este o lucrare care aduce la lumină aspecte inedite din istoria Lugojului și a Banatului.




Teza de doctorat, intitulată ”Familii nobile din Banat în secolul al XVIII-lea și începutul se­colului al XIX-lea. Heral­dică și genealogie”, apar­ți­ne cercetătoarei Adriana-Patricia Manea.

O parte din munca de documentare a avut loc la Muzeul din Lugoj, iar coperta cărții a fost realizată de colegul nostru, Sergiu Sfercoci, de la ”Redeșteptarea”.

Printre cei care au recomandat cu căldură publicarea acestei valoroase lucrări, care vorbește pe larg despre istoria Banatului și a Lugojului, se numără reputați istorici și cercetători din capitală.

Dr. Tudor-Radu Tiron, membru al Academiei Internaționale de Heraldică, spune că ”tinzând către epuizarea acestui domeniu, lucrarea demonstrează câte informații interesante pot fi identificate și fructificate, pe baza coroborării izvoarelor specifice: diplome de înnobilare, cataloage heraldice, impresiuni sigilare, portrete, gravuri etc. La temelia acestei analize se află documentul, autoarea parcurgând fonduri arhivistice adesea neexploatate (precum vechea arhivă a comitatului Caraș, aflată astăzi la Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale), la care se adaugă numeroase alte colecții de documente, atât publice, cât și private, respectiv atât din țara noastră, cât și din străinătate -Viena, Budapesta, Novi Sad”.

Din punct de vedere științific, Antal Lukacs, profesor emerit al Universității din București, spune că ”lucrarea se remarcă prin introducerea în circuitul științific a unor consistente informații inedite, extrase din documentele de arhivă răscolite cu asiduitate de autoare. Pornind de la un fond arhivistic uitat și neexplorat, provenind din arhiva veche a comitatului Caraș, păstrat pe vremuri la Muzeul din Lugoj și ajuns apoi la arhivele din Timișoara, Patricia Manea a mers pe urmele acestor arhive ”călătoare”, dispersate de-a lungul timpului și în condiții istorice uneori tragice, reușind, printr-un efort remarcabil, să recompună dosarul inițial. Pentru a pătrunde în istoria adâncă a acestor familii nobiliare, Patricia Manea a realizat și câteva studii de caz pentru familiile mai importante și pentru care dispunem de o documentație mai consistentă: Soro, Hoffmann, Tekelija”.

Prof. univ. dr. Șarolta Solcan, de la Facultatea de Istorie a Universității din București, spune că lucrarea Patriciei Manea ”se înscrie printre lucrările monumentale ale istoriografie românești care răspund unor lacune din istoriografia românească”. Ca merit al lucrării, ea subliniază ”ilustrația ex­cepțională care redă blazoanele, stemele nobiliare în evoluția lor”.

Șarolta Solcan remarcă faptul că ”de o deosebită valoare este analiza, în premieră, a evoluției nobilimii în paralel cu evoluția simbolurilor care o reprezentau, a blazoanelor și stemelor. Cu acest prilej, dna Ma­nea face o cercetare complexă, unică în istoriografie, a instituțiilor, genealogiilor, simbolurilor, destinelor umane și a interdependenței dintre acest domenii. Pentru doamna Manea blazonul este mai mult decât un însemn al unei familii nobiliare, în el este înscrisă istoria familiei cu năzuințele sale”.

Patricia Manea (născută Ghemeș) este angajată din anul 2013 a Institutului Diplomatic Român. În perioada 2012-2013, a studiat arhivele Muzeului din Lugoj și a realizat 15 emisiuni TV de promovare și protecție a patrimoniului, în special a vechilor re­șe­dințe nobiliare din Banat. A dedicat o monumentală carte – album Palatului Bejan din Lugoj, apărută în condiții grafice de excepție la Edi­tura ”Nestor” din Capitală. În 2019, a obținut titlul de Doctor în Istorie ”Summa cum laude” a U­ni­versității din București. Este mem­bră a Centrului de Studii Medievale a UVB și a Institutului Ro­mân de Genealogie și Heraldică ”Sever Zotta” din București.