Problemele de la licitaţia pentru autostrada Timişoara-Lugoj, lotul doi, sunt deja de notorietate, după ce licitaţia a fost reluată de mai multe ori, câştigătorul stabilit de CNADNR, fiind descalificat de judecători.
Problemele de la licitaţia pentru autostrada Timişoara-Lugoj, lotul doi, sunt deja de notorietate, după ce licitaţia a fost reluată de mai multe ori, câştigătorul stabilit de CNADNR, fiind descalificat de judecători.
Interesul pentru acest tronson de autostradă este foarte mare, în joc fiind aproape 140 de milioane de euro. La toate acestea se adaugă faptul că UMB Spedition are amenajarea de şantier făcută, surse din cadrul CNADNR, declarând că în aşteptarea contractului pentru lotul doi, Umbrărescu a finanţat funcţionarea bazei de producţie de la Giarmata. Umbrărescu a fost, însă, descalificat în momentul în care judecătorii au decis acest lucru, după o contestaţie depusă de Selina SRL.
Licitaţia, reluată şi recontestată
În urma sentinţei emise în luna aprilie a acestui an de Curtea de Apel Bucureşti, licitaţia pentru autostrada Timişoara-Lugoj, lotul doi a fost reluată. Într-o adresă comunicată ziarului Redeşteptarea, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţională anunţă că în urma reorganizării licitaţiei, comisia de licitaţie i-a atribuit lucrarea asocierii din care face parte şi Tirrena Scavi, firma care a construit primul tronson al autostrăzii Timişoara-Lugoj.
Mai exact, comisia din cadrul CNADNR a declarat câştigătoare a licitaţiei pentru lotul doi al autostrăzii Timişoara-Lugoj, asocierea Tirrena Scavi-Societa Italiana per Condotte D’Acqua Spa. Şi de această dată licitaţia a fost contestată de societatea Selina Bihor – implicată în scandalul privind presupusa tentativă de mituire a ministrului marilor proiecte, Dan Șova. Contestaţia a fost respinsă în aceste zile de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Firma din Bihor poate ataca decizia CNSC la Curtea de Apel.
Surse din cadrul Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale au declarat pentru Redeşteptarea că autostrada trebuie terminată până în 2016, în caz contrar, România riscând să piardă finanţarea europeană pentru acest proiect.