Civilizaţia lemnului, expusă la Muzeul de Istorie şi Etnografie

Simbolurile folosite de meşterii populari bănăţeni lucrători în lemn şi semnificaţia lor vor fi decriptate într-un inedit vernisaj care este deschis de miercuri, 24 iunie, la Muzeul de Istorie şi Etnografie Lugoj.

Este vorba despre o prezentare publică temporară intitulată „Simbolistica colecţiei de lemn şi mobilier traditional bănăţean din patrimoniul Muzeului lugojean”, care pune în valoare bogata şi diversificata colecţie de obiecte tradiţionale de lemn aflate în patrimoniul muzeului lugojean.

„Obiectele etalate în această expoziţie temporară au fost selecţionate după criteriul unicităţii, vechimii şi valorii artistice, ilustrative fiind pentru întreaga civilizaţie bănăţeană a lemnului”, a explicat muzeograf dr. Daciana Vuia, organizatoarea expoziţiei.

Motivele decorativ străvechi, frecvent utilizate în cazul obiectelor din lemn, sunt dintele de lup, cu variate forme compoziţionale, ori rozeta mărginită de cercuri concentrice şi uneori de frunze, ce împodobeşte mobilierul tradiţional.

„Uneltele din lemn utilizate în diverse ocupaţii şi meşteşuguri – tâmplărie, dogărit, olărit etc., vasele şi obiectele folosite în gospodăriile bănăţene tradiţionale au cea mai mare pondere în cadrul patrimoniului etnografic al muzeului lugojean. Lucrate din diverse esenţe lemnoase – brad, cireş, alun, nuc, prun, ele au o gamă vastă de forme şi întrebuinţări. Tributare ideii de utilitate, uneltele agricole expuse – greble şi furci pentru fân, săpăligi etc., atrag atenţia prin echilibrul proporţiilor şi al finisajului. Importanţa animalelor de tracţiune în viaţa cotidiană a ţăranului bănăţean este ilustrată prin numeroasele juguri de lemn păstrate în colecţia muzeală, dar şi printr-un valoros plug cu brăzdar de lemn, datat la sfârşitul secolului al XIX-lea. O pondere importantă în expoziţie o au uneltele confecţionate din lemn folosite în industria casnică textilă bănăţeană, războiul de ţesut sau părţile componente ale acestuia: sul, spete, suveică, iţe etc. Specifice aceleiaşi industrii sunt şi alte unelte ce se regăsesc în expoziţie: maşină de tors sucală, fus, răşchitor, darac. Furca de tors este obiectul cu cea mai mare valoare artistică. Colecţia de furci de tors atrage prin varietatea câmpurilor ornamentale, ilustrative fiind şi pentru rolul lor social”, declară Daciana Vuia.

Alături de uneltele agricole şi cu destinaţie casnică, vor mai fi expuse mobilier tradiţional, instrumentar pastoral (căuce, tipare de caş, bâte ciobăneşti ori instrumente muzicale – fluiere), obiecte de cult şi vase de uz gospodăresc, precum coveţile din lemn pentru frământat aluatul, scafele pentru făină sau mălai, copăile pentru spălat, lopeţile cuptorului de pâine, măsurile de cereale, lingurarele din lemn etc.

Expoziţia de la muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă poate fi vizitată în perioada 24 iunie – 1 august 2015.