Mașina cu motor diesel: consumă mai puțin carburant decât cea pe benzină, are un randament mai bun și o fiabilitate net superioară. Orice proprietar al unei mașini pe motorină va susține aceste avantaje. Dar ce se întâmplă cu defecțiunile? Care sunt cele mai frecvente și cum putem să ne pregătim pentru a le face față sau pentru a le preîntâmpina?
O față a monedei arată așa: țările din vestul Europei anunță măsuri drastice împotriva circulației cu mașini diesel în marile orașe, iar producătorii de mașini renunță să mai proiecteze noi modele pe motorină.
Cealaltă față a monedei arată așa: în România, numărul celor care aleg o mașină diesel în detrimentul uneia pe benzină, nouă sau la mâna a doua, este într-o continuă creștere de câțiva ani buni.
Așadar, fiind multe, inevitabil s-a creat un șablon al celor mai frecvente defecțiuni ale motoarelor diesel.
Foarte pe scurt
Explicația pentru aceste defecțiuni se leagă fie de specificitatea motorului, fie de normele de poluare care se înăspresc de la un la altul. De aceea, o mică documentare despre subiect s-ar putea să pregătească și chiar să prevină posibile neplăceri.
Regula de aur
Este alcătuită din două reguli mai mici: nu-ți lăsa mașina decât pe mână unui profesionist care să identifice corect defecțiunea și asigură-te de calitatea piesei de schimb, dacă va fi nevoie de una.
Sună redundant? Nu e. O simplă căutare pentru un service auto în București generează zeci de rezultate pe Google. O întrebare pe aceeași temă pusă în grupul de amici s-ar putea să afecteze niște prietenii de-o viață. Numărul aprecierilor și opiniile argumentate ale altor proprietari care au apelat la service-ul respectiv s-ar putea să se dovedească mult mai utile.
În ceea ce privește piesele de schimb, calitatea poate face diferența dintre o mașină performantă și una care trage greu și consumă mai mult decât ar trebui.
Topul pieselor de schimb după frecvența cu care se strică
Volanta cu masă dublă
Vei întâlni proprietari de mașini pe diesel care îți vor spune că sunt multe alte piese care le-au dat de furcă. Perfect, asta înseamnă că achiziția mașinii a fost făcută în cunoștință de cauză. Mai precis, piesa gândită să absoarbă șocurile motorului a fost fie nouă, fie schimbată înainte ca fostul proprietar să o fi scos la vânzare.
Trebuie spus că volanta dublă a unei mașini cu motor diesel condusă preponderent în oraș va începe să dea semne de oboseală încă de pe la 80.000 de km.
„Simptomele” se citesc ușor: vibrații puternice la ridicarea ambreiajului și șocuri intense la schimbarea treptelor. Înlocuirea ei se va face de regulă la pachet cu ambreiajul iar costul poate ajunge la câteva mii de euro.
Volanta cu masă dublă poate avea o viață mai lungă aplicând exact același tratament care ajută majoritatea pieselor specifice motorului diesel: drumurile lungi cu viteze mari susținute, care să pună motorul să ruleze așa cum a fost proiectat încă de la prima generație de diesel.
Injectoarele
Orice plecare la drum întins cu o mașină diesel implică viteze și turații ridicate, care în schimb generează o funcționare optimă a întregului bloc motor.
Prin natura vâscozității și a compoziției motorinei, dar și din cauza mecanismului diferit prin care combustibilul se aprinde – prin compresie la presiuni uriașe – injectoarele motoarelor diesel au mai des de suferit decât cele din motoarele cu benzină.
O cauză menționată adesea de șoferi este calitatea scăzută a motorinei în România. Aceștia susțin că motorina este depozitată în rezervoare vechi și deci ajunge cu depuneri în rezervorul mașinii.
Oricare ar fi sursa impurităților, motorul diesel are de suferit. Iar cu cât este mai performant, cu cât mașina este mai nouă, cu atât aceste impurități cresc posibilitatea unor defecțiuni importante.
Pentru a crește randamentul arderii combustibilului și a diminua din cantitatea de motorină nearsă complet, producătorii de mașini disel cresc exponențial și de la un an la altul intensitatea compresiei.
Turbo-compresorul
O altă piesă care are de suferit din aceeași cauză ca în cazul injectoarelor este turbina. De data aceasta, însă, uleiul prost sau neschimbat la timp este de regulă cauza din spate.
Lubrifierea proastă și blocarea geometriei variabile sunt rezultatul direct al depunerilor și a înnegririi. Uleiul de proastă calitate sau vechi nu-și mai îndeplinește rolul – de răcire al turbosuflantei – și creează probleme.
Filtrele care ajută mediul
În timp ce poluarea aerului este în continuare cel mai frecvent defect criticat la motoarele diesel, măsurile de diminuare a acestei probleme afectează tocmai fiabilitatea care a făcut mașinile diesel să devină faimoase.
Există câteva bariere în fața gazelor de eșapament care scad poluarea rezultată în urma arderii motorinei, dar care, în schimb, generează defecțiuni frecvente.
- filtrul de particule – introdus odată cu normele Euro 3 și Euro 4 și instalat pe evacuare – blochează eliberarea de funinge nocive în aer și are rolul de a le capta și a le trimite înapoi pentru a fi arse la temperaturi mari. Șoferii acuză însă că se înfundă frecvent și influențează autocurățarea, generând o încetinire a performanței mașinii și un consum ridicat de combustibil.
- valva EGR (Exhaust Gas Recirculation) – recirculă gazele arse cu conținut scăzut de oxigen, amestecând gazele cu aerul curat și producând o nouă ardere care să elimine funinginele de tipul oxizilor de azot, extrem de nocive și cu potențial cancerigen. Depunerile obturează traseul gazelor, sistemul fiind adesea vitregit de ele.
Firește, vei rămâne măcar cu o întrebare din toate astea: este mașina cu motor diesel mai bună decât cea pe benzină? Probabil că răspunsul este subiectiv și ține de fiecare șofer în parte. Cert este că niciuna dintre variante nu este mai ferită de defecțiunile frecvente de la motor.