CEDO confirmă o sentință controversată, dată în premieră națională de Curtea de Apel Timișoara, pe tema mamelor surogat

Un complet de judecători de la Curtea de Apel Timișoara a emis o sentință prin care, fără nicio lege națională în domeniu, o femeie din Timișoara a fost declarată mama naturală a copiilor născuți de sora ei. În cazul de la Timișoara, o femeie care u putea ține sarcina a recurs la tehnica reproducerii umane asistate cu mamă purtătoare. Astfel, celulele prelevate de la femeie și soțul ei au fost implantate surorii femeii, care a născut doi gemeni.

După nașterea copiilor, potrivit legii în vigoare, mamă naturală a gemenilor fost declarată cea care le-a dat naștere. Printr-o acțiune în instanță s-a solicitat ca părinții genetici să fie declarați părinți naturali. Chiar dacă Judecătoria și Tribunalul au respins cererea, Curtea de Apel a admis-o, emițând o sentință în premieră națională. Decizia a creat controverse aprinse în mediul juridic, prima care a reacționat fiind Lidia Barac, președintele Curții de Apel Timișoara. O decizie recentă emisă de CEDO, în două procese contra Franței confirmă, însă, sentința Curții de Apel din Timișoara.

Într-unul din cazuri reclamanți au fost soții Mennesson care, după mai multe tentative eșuate de fertilizare in vitro cu proprii gameți, din cauza infertilității soției, au decis să recurgă la fecundarea in vitro cu gameții soțului a unui ovul obținut de la o donatoare în vederea implantării embrionilor fecundați în uterul altei femei. În scopul realizării acestui proiect parental, reclamanții s-au deplasat în California, unde aceste modalități sunt prevăzute de lege, și au încheiat o convenție de gestație pentru altul. Întorși în Franța, în urma unor procese interne, cei doi soți au pierdut mai multe procese privind identitatea copiilor. Astfel, familia Mennesson a mers la Cedo, unde au cerut să li se constate calitatea de părinți naturali ai copiilor născuți în Canada cu mamă surogat.

În cel de-al doilea caz e vorba de soții Labbassee. Din cauza infetilității soției, cei doi soți au mers în SUA, unde au apelat la o mama-surogat. Cei doi au încheiat în SUA un contract cu International Ferility Center for Surrogacy. După nașterea fiicei lor, conform dreptului american, soții Labbassee au obținut acte care îi atestă ca părinți naturali ai fetei de o mamă purtătoare. Întorși în Franța, cei doi soți s-au lovit de refuzul autorităților de a-i recunoaște părinți naturali ai fetiției. Și acest proces a ajuns la CEDO.

În urmă cu o lună, a fost emisă decizia CEDO, care îi certifică pe părinții genetici ai copiilor, ca părinți naturali ai copiilor născuți de o mamă surogat. În

decizia luată, CEDO a avut în vedere interesul superior al copilului. Astfel, CEDO confirmă decizia Curții de Apel Timișoara, care a avut în vedere același interes superior al copilului.

Potrivit conferențiarului Facultății de Drept din Timișoara, Lavinia Tec, care a prezentat deciziile CEDO într-un articol publicat pe Juridice.ro, deciziile CEDO vor bulversa dreptul francez. În România, până la emiterea unei legi clare în domeniu, judecătorii vor fi obligați să țină cont de sentințele CEDO. „ Până la reglementarea expresă a gestației pentru altul, incluzând regimul filiației în această ipoteză ori până la adoptarea unor reguli clare privind regimul juridic al filiației în acest caz, instanțele naționale sunt ținute de cele două dictum-uri ale Curții Europene. Astfel, ele sunt obligate să soluționeze cauzele care au ca obiect stabilirea filiației copiilor născuți din gestația pentru altul aplicând in concreto art. 8 din Convenție și principiul interesului superior al copilului, indiferent că a această operațiune are sau nu caracter altruist sau că este ori nu autorizată de lege”, arată Lavinia Tec, care citează un studio potrivit căreia CEDO plasează România pe lista celor 10 state din Europa în care gestația pentru altul nu este reglementată.