Un mare cântăreţ, căruia îi cădea tot timpul nasul, a zis că cel mai frumos gest de afecţiune este să împarţi patul cu altă persoană. Cred că după principiul ăsta s-a ghidat şi afectuosul nostru cotrocean când l-a numit şef de spioni pe un măgar de colonel.
Un mare cântăreţ, căruia îi cădea tot timpul nasul, a zis că cel mai frumos gest de afecţiune este să împarţi patul cu altă persoană. Cred că după principiul ăsta s-a ghidat şi afectuosul nostru cotrocean când l-a numit şef de spioni pe un măgar de colonel.
Expresia, pardon, îi aparţine, că la dâmboviţenii ăştia relaţia politică e ca cea dintre Gigi I Udreatorul, actual eurodeputat, şi miliţianul fotbalistic, fost deputat: „M-am certat şi cu Mitica Dragomir, dar fără jigniri: el m-a facut oligofren, eu l-am făcut zdreanţă, da’nu ne-am jignit”. (Aşa popor electoral, aşa aleşi, nu?)
Se pare că la instalaţia de îmbogăţit securişti şi perpetuat regimul lor e cam deranj. După ce au fost nevoiţi să-şi desconspire un întreg pluton de gradaţi pentru a forma partidul ăla progresist şi limber-schimbist, acu’ încep să-şi recupereze alţi cai troieni de prin opoziţie, ca să poată ţine şaua pe ţară şi pe secreţi. ăştia, în loc să-i dea în gât pe nemernicii care jumulesc România, vor trebui să-i facă la dosar şi la voturi pe opozanţi. Bonus: vor mai pune botul şi secreţii de peste ocean sau cei ai locurilor sfinte, cu infrastructura lor media şi de guri de oameni de cultură bugetară, că marinelul nu le iese din cuvânt!
Deci, cu doar două posturi care combat puterea (România TV şi Antena 3), munţi de dosare în lucru şi mii de camere sau microfoane pe-acasă sau în sedii, opoziţia începe să semene cu cea putinofobă: mai mult zgomot şi mai puţine voturi. Chiar dacă războaiele cu sateliţi media şi bombe nucleare de prompter, dintre putere şi opoziţie, de la Bucale, sunt impresionante, bătălia de la sol a panţerelor puterii cu pifanii de primari şi consilieri pare mai tare. ăştia, care ciugulesc de secole bugeţelele şi imobiliarele locale, sunt plini de cucuie şi dacă li se arată pisica au să se înmoaie precum caşcavalul pe pizza. O să plouă cu perfidii, ipocrizii, făţărnicii, trădări, înşelătorii, mişelii, mârşăvii, infamii, ticăloşii, josnicii, vrăjeli şi abureli, dar vom avea şi recorduri greu de egalat la regatele de vară şi de toamnă, proba specială cu fundul-n două luntri.
Pe lângă partidele de full contact, cotroceanul a scos-o, din nou, pe Dicke Bertha cu care a tras obuzul numit Condamnarea tismăneană a comunismului: al doilea obuz se numeşte Legea lustraţiei degeaba şi seamănă cu primul: este plin de căcat, scuzaţi expresia, dar n-am găsit alta, mai expresionistă şi la fel de impresionistă. Cum CC al UTC a devenit pepinieră de prim-miniştri sub actualul preşedinte, normal că legea amintită se ocupă de mortăciuni, cadavre, leşuri, hoituri şi stârvuri ale PCR, însă şi de o fantomă prezidenţială din opoziţie. Portocalii şi-au salvat ştabii uteciştii, dar şi pe ăia din corpul diplomatic meleşcănesc, în schimb i-au băgat în cacao, râsul Troiei, pe directorii de edituri din vremea Regretatului, fie-i numele lăudat!
Un lucru este clar. Nicolae Ceauşescu, despre care mulţi spun că nu e mort şi că e fugit la chinezi, nu mai poate să candideze! Aşa că adio Legea 18, trăiască iliciţii petromidieni şi autostradieni, trăiască aleşii cu ghiulane şi merţane, trăiască mogulii buni şi răi! Trăiască poporul electoral, care se simte bine când este fericit, adică atunci când pune ştampila pe buletinul de vot şi aşteaptă noi luminiţe şi noi tuneluri!