Ce soluţii are România pentru redresarea economiei?

Revenirea economiei României pe creştere economică solidă ar trebui să reprezinte principalul obiectiv al oricărui guvern, indiferent că este de dreapta sau de stânga, liberal sau social-democrat.

Ce înseamnă creştere economică solidă? O creştere economică minimă de 5% pe an şi chiar o medie care să se situeze între 6-7%, aşa cum a înregistrat România în perioada 2001 – 2008, ceea ce ne arată că este posibil.

Care ar fi soluţiile României pentru a realiza acest deziderat? Am identificat cinci soluţii ce au contribuit într-o oarecare măsură sau ar putea avea o contribuţie semnificativă în viitor la redresarea economiei României, în condiţiile crizei financiare şi economice actuale:

1. Fondurile europene. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene: atingerea unui minim de 65%, obiectivul fiind de 75%. Actual: 54,42% (mai 2015)

2. Investiţiile străine directe. Creşterea volumului de investiţii străine directe, spre un nivel de minimum 5 miliarde de euro anual. Aici pot contribui atât relaxarea fiscalităţii pe muncă, dar mai ales modernizarea infrastructurii rutiere. Actual: 2,7 miliarde euro (2014)

3. Exporturile. Menţinerea volumului exporturilor peste 55 de miliarde anual, cu obiectiv apropierea de nivelul de 60 miliarde. Faptul că România a reuşit în ultimii ani să depăşească un prag aproape imposibil la un moment dat, de 50 miliarde euro anual, ne arată că există un potenţial major şi guvernele României ar trebui să se gândească serios că nu este imposibil să ne gândim chiar la 75 de miliarde de euro sau chiar 100 de miliarde. Actual: 52,5 miliarde euro (2014)

4. Investiţiile în infrastructură (autostrăzi şi drumuri naţionale). Creşterea investiţiilor publice în infrastructură, în special în autostrăzi, cu obiectivul de a realiza o autostradă care să traverseze România de la vest la sud-est, investiţie ce va genera venituri substanţiale bugetului public. Actual: 0,5 miliarde euro (2014). Nu trebuie uitat faptul că România se clasează pe penultimul loc în Uniunea Europeană între ţările care au reuşit să atragă fonduri europene pentru proiecte de infrastructură, energie sau ocupare aferente perioadei 2007-2013, respectiv 14,1% din alocarea totală de 19,6 miliarde euro (cel mai prost la acest capitol stând Grecia).

5. Relaxarea fiscalităţii. Creşterea atractivităţii mediului de afaceri românesc, prin reducerea cotei unice la 10%. Actual: 16% impozit pe venit şi impozit pe profit (cotă unică)

Suntem siguri că nu am epuizat toate soluţiile şi că există suficiente argumente pro şi contra celor enumerate mai sus, dar trebuie să existe un punct de plecare, iar noi am prezentat cel puţin cinci, care, dacă ar fi maximizate de guvernele României, actuale şi viitoare, starea economiei României şi a cetăţenilor români s-ar îmbunătăţi considerabil şi într-un timp cât mai scurt.