Cazul Kovesi după CEDO: Cine sunt vinovații?

Monica Macovei, fostă ministră a Justiției și avocată pentru drepturile omului, a explicat pentru Europa Liberă cine și ce responsabilități trebuie să-și asume după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că România a încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la liberă exprimare prin decizia Curții Constituționale care a obligat la demiterea Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Europa Liberă: Laura Codruța Kovesi a ajuns procuror șef DNA în urma unei negocieri politice între fostul președinte Traian Băsescu și fostul premier Victor Ponta. Demiterea ei a fost tot un proces politic. Cine e responsabil pentru această demitere?

Monica Macovei: „Decizia CEDO spune foarte clar cine este vinovat de felul cum a fos înlăturată. Primul vinovat este Curtea Constituțională a României. Al doilea este ministrul Justiției. CCR, în mai 2018, l-a obligat pe președintele țării să demită procurorul-șef DNA, cu argumentul că preșdintele nu are dreptul să evalueze motivele propunerii de revocare ale ministrului Justiției. Termenul folosit de CEDO este că CCR „i-a dat un ordin” președintelui.

Așa ceva nu s-a întâmplat niciodată în România, iar legea prevede clar că ministrul propune, președintele acceptă sau refuză și, dacă o face, trebuie să o facă motivat. CCR susținea în 2018 că președintele nu are voie să refuze și nici nu are voie să evalueze motivele de revocare invocate de ministru. Acest lucru încalcă și principiul separării puterilor în stat. Legea prevede o procedură clară, din 2005 încoace, tocmai pentru a implica mai multe puteri: ministrul propune, Consiliul Suprem al Magistraturii formulează o opinie și apoi președintele numește sau refuză, dar motivează. Apoi, este greșit înțeleasă independența CCR, pentru că această independență este dreptul nostru de a avea o Curte imparțială, și nu dreptul judecătorilor constituționali să facă orice doresc. Știm de mulți ani de zile că judecătorii CCR sunt numiți politic, dar cel puțin ar trebui să fie competenți, ceea ce nu e cazul. O altă încălcare ține de faptul că nici președintele, nici CCR nu ar fi putut să evalueze decizia și motivele invocate de ministrul Justiției, ceea ce ar însemna că ministrul este peste președintele țării și peste CCR. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai constatat că Laura Codruța Kovesi nu a putut contesta decretul de revocare și nici cererea ministrului. Kovesi putea doar formal, nu pe fond deci, putea contesta, de exemplu, un număr de înregistrare greșit, dacă lipsea o ștampilă.”

Europa Liberă: Putea președintele Klaus Iohannis să refuze demiterea Codruței Kovesi?

Monica Macovei: „Sigur că putea”

Europa Liberă: Cu ce riscuri?

Monica Macovei: „Când trebuie să faci ceva îți iei riscuri. Din decizia CCR rezulta că președintele era obligat să o revoce. Șeful statului putea să nu revoce. Ce s-ar fi putut întâmpla? Ar fi urmat o sesizre a lui Liviu Dragnea la CCR, pe care președintele de asemenea putea să nu o pună în aplicare. Poate că îl suspendau, mă gândesc că aceasta ar fi fost o consecință politică. Dar putea să-și asume acest risc, fiindcă a fost evident că a fost o negociere politică și au vrut să scape de Codruța Kovesi de la DNA și nu era prima lor încercare. Ei ar vrea să scape de DNA de tot, e visul și dorința veche a grupului de crimă organizată PSD-ALDE. În locul lui, eu nu aș fi demis-o.”

Europa Liberă: Cu ce argumente nu ați acceptat demiterea, de vreme ce era o decizie a CCR?

Monica Macovei: „Cu argumentul că se încalcă principiul separației puterilor în stat și că însăși CCR încalcă Legea fundamental a țării, Constituția. Constituția dă dreptul să ataci la o instanță, într-o asemenea situație, în care cuiva i se încalcă un drept. Mai este și libertatea de exprimare, prevăzută tot de Constituție. Așa ajungem și la ministrul Justiției, cel de-al doilea vinovat, potrivit CEDO. Ministrul Justiției argumentează în cererea de revocare faptul că doamna Kovesi a criticat public și a explicat consecințele modificărilor aduse de PSD Codurilor penale și de procedură penală, arătând că dispar corupția, conflictul de interese, abuzul în serviciu etc. Normal că trebuia să facă aceste observații, cine să le facă, dacă nu procurorul-șef anticorupție. Și fostul procuror general Augustin Lazăr a vorbit despre același tip de riscuri. CEDO subliniază că era chiar datoria lor să spună. Există doi vinovați – CCR și Tudorel Toader, ministrul Justiției care a cerut demiterea doamnei Kovesi. Ar mai fi de spus ceva: de ani de zile CCR ia decizii discutabile. Nu spun că sunt neconstituționale și mereu ni se spune că deciziile CCR se aplică nu se discută. Eu cred că a venit vremea să le discutăm, așa a făcut-o și CEDO, care a constatat că decizia de revocare a Codruței Kovesi a încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În SUA, deciziile Curții Supreme, care are și rolul de Curte Constituțională, sunt criticate și comentate. Nu se poate să nu se pună pumnul în gură. Noi am ars niște etape istorice. Noi am înființat niște instituții care funcționează în democrațiile avansate, dar la noi nu funcționează, fiindcă sunt populate de oameni care nu au ce căuta acolo. În momentul în care ai adus politicieni în CCR ai anulat instituția. Raportor la acest caz a fost Valer Dorneanu, fost parlamentar PSD.”

Europa Liberă: CEDO a găsit deci doi vinovați. Ar mai fi cineva?

Monica Macovei:„ N-aș spune că președintele Iohannis e vinovat, dar cum să accepte că CCR îl obligă să facă ceva, să revoce pe cineva pur și simplu? Doar nu pune ștampile la aprozar! Scrie în lege că poate refuza o numire sau o revocare în mod motivat. Președintele are consilieri juridici, care știu despre ce e vorba. În plus, eu am semnalat atunci, în momentul în care s-a luat decizia CCR, în mai 2018, Curtea avea doar 8 membri, nu 9 așa cum prevede Constituția. Cel de-al nouălea, judecătorul Lăzăroiu, își depășise mandatul. Trecuse de mandatul de 9 ani și era neconstituțional”

Europa Liberă: Sugerați că preșdintele trebuia să se folosească de acest fapt și nu a făcut-o?

Monica Macovei:„Da, deciziile date cu judecătorul Lăzăroiu în complet sunt neconstituționale și ar trebui anulate. Practic, nu s-au respectat legile, nu s-a respectat separația puterilor în stat, nu s-a respectat dreptul la liberă exprimare.”

Europa Liberă: Ce-ar trebui să se întâmple după decizia data de CEDO în favoarea Laurei Codruța Kovesi?

Monica Macovei:„Ar trebui să fie asumate niște responsabilități, să-și dea demisiile: Valer Dorneanu, președintele CCR, care a fost și raportor în cazul demiterii Codruței Kovesi, e aceeași persoană care a interzis publicarea în Monitorul Oficial a opiniilor minoritare exprimate la Curte. Să-și dea demisia toți cei care au votat atunci, pentru că au votat să se încalce Constituția, au votat împotriva unui proces echitabil și au votat să fie încălcat dreptul la liberă exprimare, plus că au bulversat separația puterilor în stat.”

Europa Liberă: Ar fi putut primi funcția de procuror șef DNA înapoi, dacă n-ar fi avut actuala funcția de conducere a instituției Procurorului European?

Monica Macovei: „Nu a cerut acest lucru, cum nu a cerut despăgubiri. La CEDO primești ceea ce ceri”

Europa Liberă: Este pentru prima data când CEDO dă o hotărâre împotriva unei Curți Constituționale. Ar fi făcut acest lucru și dacă ar fi fost în discuție Curtea Constituțională din Germania sau din Franța?

Monia Macovei: „Sigur că da, dacă acolo s-ar fi încălcat drepturile omului de către Curțile Constituționale de acolo. CEDO nu are nimic cu România. Dar în cazul acesta CCR ne-a redus la puterea supremă a ministrului justiției. CCR a greșit din acest motiv a fost condamnat de CEDO”.

Europa Liberă: În urma deciziei CEDO, a apărut din nou propunere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de schimbare a procedurii numirii și revocării procurorilor șefi. Ar fi mai bine ca numirile să nu mai fie făcute de ministrul Justiției și să devină atribuția CSM?

Monica Macovei: „E o dorință veche a CSM, din 2005 încoace. Membrii CSM vor să-și asume această putere: Consiliul să fie cel care numește și care revocă. Ceea ce nu se poate, pentru că CSM este format din 19 oameni care votează secret. Un organism format din atâtea persoane care votează și secret nu are nicio răspundere și nici nu poate fi tras la răspundere. E bine să fie o persoană, ministrul Justiției, cu nume și față, care atunci când greșește poate fi trasă la răspundere, pentru că se știe cine este. Sub CSM, când Consiliul făcea aceste numiri și revocări, România avea steguleț roșu la capitolul antiocrupție și risca să nu intre în 2007 în UE, pentru că procurorii anticorupție nu făceau dosare, iar procurorul șef antiocurpție nu era revocat. Răspunderea individuală este esențială. CSM să-și vadă de treabă, pentru că are suficiente atribuții pe care încă nu și le-a îndeplinit, chestiunile disciplinare și concursurile pe funcții, de exemplu. Apoi, lupta cu criminalitatea este o politică a statului, care se înfăptuiește de poliție și de justiție, care trebuie să fie independentă. Dar dacă ai o stare de criminalitate mare și CSM nu vrea să facă schimbări la nivel de management, atunci toată lumea are de suferit. Nu-i poți lăsa pe cei 19 să păstreze rețelele mafiote pentru că nu vor să schimbe procurorul șef și nici nu știi de ce nu vor, pentru că votează secret. În alte țări nu au această putere.”

sursa: radioeuropalibera.org