Cât a evoluat Lugojul în ultima sută de ani?

Omul zilelor noastre seamănă tot mai mult cu o fiinţă fără memorie, care trăieşte în autosuficienţa „unui prezent continuu”. Îşi duce duce zilele de azi pe mâine, fără vreun interes aparte faţă de trecut şi fără prea mari perspective de viitor. Şi totuşi, cum toate sondajele sociologice conţin întrebarea „credeţi că societatea (comunitatea locală, în cazul nostru) se îndreaptă spre o direcţie bună?” vă propun o temă de meditaţie asemănătoare. „Cât de mult a evoluat Lugojul în ultima sută de ani?” – este întrebarea care ar trebui să ne pună serios pe gânduri. Fără a dori să idealizez o societate care îşi avea cu siguranţă păcatele ei, voi încerca să dau câteva date parţiale, adunate de prin gazete, acte şi înscrisuri ale vremii. Iar tabloul general şi-l va forma fiecare, după cum crede.

Cine erau meseriaşii Lugojului? Nu vorbim de cei cunoscuţi, cum ar fi croitorul Regal Petru Siniteanu, dinastia de rotari Daniel, Carol şi Rudolf Troost (primul şcolit la Leipzig, iar al doilea la Stuttgart, la Daimler Benz), ci la nume mult mai puţin cunoscute precum Crista Vasile, „frizer artistic”, care s-a desăvârşit în arta bărbieritului zece ani la Viena, 22 de luni la Londra, până când şi-a deschis un atelier de bărbier, frizer şi coafor de dame la Lugoj, în 1906, recomandat de locul I obţinut la Şcoala de frizeri de dame din Viena. Majoritatea meşterilor aveau diplome obţinute peste hotare, majoritatea la Budapesta ori Viena, dar recomandarea principală era calitatea lucrărilor pe care le făceau, fie că era vorba de bijutieri ori tăbăcari.

Care era calitatea învăţământului nostru? Exemplul cel mai cunoscut este Liceul “Brediceanu”, unde Ion Vidu era profesor de muzică, pictorul academic Virgil Simonescu preda desenul, iar un fost director, Miklos Putnoky, semna cel mai amplu lexicon român-maghiar şi maghiar-român, lucrare monumentală, de peste 1200 de pagini. Mai puţin ştiut că Lugojul avea şi un Conservator, condus de Filaret Barbu, proaspăt absolvent al clasei de dirijori a Conservatorului din Viena. Printre profesori, se numărau Alice Hartmann – la vioară, care studiase la celebra Schuola Cantorum din Paris, pianista Clara Vojkicza, şcolită la Conservatorul din Budapesta şi tenorul George Dippon, absolvent al clasei de canto la Conservatorul „Monteverdi” din Milano, ori violonistul Zoltan Hegyesy, şcolit la Conservatorul de la Budapesta. Să mai adăugăm câteva destinaţii de excursii de vară pentru elevii şi profesorii de la Bredi: Paris, Amsterdam, Viena, Bruxelles, Zurich, Frankfurt pe Main, etc. Cred că aceste câteva repere sunt suficiente.

Ce filme rulau la cinematograf acum 90 de ani? Lugojenii vizionau filme din 1906, când pe malul Timişului s-a inaugurat Cinematograful Olympia. În anul 1921, la “Olympia”, devenit mai apoi “Capitol”, lugojenii aveau la dispoziţie trei filme pe săptămână. Iată programul din 11-18 februarie 1921, aşa cum era prezentat în presa vremii: “Secretul circului Barre – escelentă atracţie din viaţa artiştilor, cu Harry Peel în rolul principal; “Rătăcita”, în rolul principal Linda Pini, cea mai frumoasă actriţă italiană; “”Madame Dubarry”, tragedie celebră din istoria Franţei”.

Ce loc ocupa Lugojul în rândul oraşelor României? Lugojul era capitala unui comitat, apoi a unui judeţ – Severin, care avea o suprafaţă de peste 6.000 kmp şi se întindea din vecinătatatea Buziaşului până la Orşova. Oraşul culturii unde seratele muzicale organizate la reşedinţele familiilor Dobrin, Brediceanu ori Galliny erau la ordinea zilei, iar George Enescu a concertat de zece ori, era susţinut de o industrie impunătoare şi în vremuri de criză, care alinia peste 40 de firme cu profiluri diverse, de la industrie textilă şi filatura de mătase şi până la industria materialelor de construcţii şi băuturi fine. Toate româneşti şi cu capital românesc… Ca să nu mai amintim presa, care avea două publicaţii satirice foarte “tăioase” – “Scorpionul” şi “Vipera”, amândouă fondate la 1919, şi o mulţime de ziare – “Drapelul”, “Timişana”, “Viaţa Nouă”, “Gazeta Banatului”, etc. Ori de faptul că fotbaliştii de la “Vulturii” jucau în Divizia A? Să mai amintim de vizita din 1923 a Regelui Ferdinand la unul dintre cele mai mari şi mai bine dotate spitale din ţară – care funcţiona la Lugoj?