Cel mai nou cartier lugojean a fost anunţat de edili ca o mână întinsă tinerilor care nu au bani să-şi cumpere teren de pe piaţa liberă, pentru construcţia unei locuinţe. De la proiectul social, în realitate, alocarea terenurilor a devenit o afacere profitabilă
Cel mai nou cartier lugojean a fost anunţat de edili ca o mână întinsă tinerilor care nu au bani să-şi cumpere teren de pe piaţa liberă, pentru construcţia unei locuinţe. De la proiectul social, în realitate, alocarea terenurilor a devenit o afacere profitabilă pentru administraţia locală şi riscă să se transforme într-un nou eşec genul Balta Lată, acolo unde proprietarii de locuinţe au îndurat, aproape 20 de ani, lipsa drumurilor şi a uitilităţilor, problemele nefiind rezolvate nici în prezent în totalitate.
Totul începe de la licitaţiile pentru cele 74 de loturi, din care s-au atribuit până acum 58. Tariful de concesiune pentru o suprafaţă de 470 de metri pătraţi a ajuns şi la 11 lei, de aproximativ 25 de ori mai mare decât preţul de pornire. La un calcul simplu se poate observa că cel care a primit terenul va plăti peste 1.000 de euro pe an. Dar aceasta este doar prima cheltuială. Restul vin la faţa locului.
Săptămâna trecută, în zona noului cartier am găsit deja cel puţin cinci locuinţe care erau ridicate până la acoperiş. Am ajuns la ele după ce am străbătut cei 100 de metri de drum pietruit, de la şosea până la intrarea în cartier şi încă vreo 200 de metri de bălării, până la genunchi. Prima întrebare l-a care ne-am gândit a fost automat: unde sunt drumurile promise de Primărie?
La câteva dintre locuinţe, echipele de muncitori lucrau de zor, grăbiţi şi de ploaia care le stătea în spate. “E greu cu vremea asta! Nu ne prea lasă să muncim”, ne spune unul dintre ei. Discuţia se leagă repede, mai ales că era momentul potrivit pentru pauza de prânz. Şi oamenii încep să-şi spună păsurile. “Noi suntem doar muncitori, dar să ştiţi că nu au făcut mare afacere cei care şi-au luat terenurile aici. Păi nu aţi venit să vedeţi ce a fost aici! Betoane, copaci, rădăcini …am curăţat de ne-am săturat. Fiecare se descurcă cum poate”, povesteşte cel care pare şeful echipei. La câteva zeci de metri, alt grup e cu prânzul pe terminate. Şi cu casa sunt mai avansaţi. Au ridicat deja acoperişul şi se pregătesc să pună ţigla. Ne arată un morman imens de betoane, provenite din fundaţia unor clădiri, pe care au fost nevoiţi să le scoată de pe terenul pe care au ridicat casa. Aproape lipită de noua construcţie, mai stă o clădire care trebuie şi ea dărâmată.
În cea de-a treia locaţie găsim şi un viitor proprietar. E cel mai pornit. Nu ne spune numele de teamă să nu-i facă probleme cei de la primărie, dar îşi varsă tot năduful. ”Ne-am cam păcălit cu terenurile astea. Pe mine m-a curăţat de 1.000 de euro doar scoaterea resturilor de clădiri rămase de la fosta unitate militară. Încă 1.000 de euro plătesc concesiunea pe an. Peste trei ani, trebuie să cumpăr terenul, o să mă mai coste vreo zece mii… Primăria nu ne ajută cu nimic. Au spus că ne trag apă, curent şi ne fac drumurile ca să putem construi. Nu au făcut nimic! Am săpat pe banii mei fântână şi mi-am cumpărat un generator ca să pot să mă apuc de construit. Măcar nişte piatră daca ar arunca, să ne fac drum, să putem intra şi să nu ne mai împotmolim cu camionul de materiale”.
Până în prezent, opt persoane au renunţat deja la loturile pe care le-au câştigat prin licitaţie. Reprezentanţii administraţiei locale promit că imediat după alegeri vor începe demersurile pentru alocarea sumelor necesare pentru introducerea utilităţilor. “În momentul de faţă există toată documentaţia, urmând ca după instalarea noului consiliu local să fie discutate în prima şedinţă. Dacă se vor aproba, va urma o rectificare de buget pentru sumele necesare intoducerii utilităţilor”, ne-a declarat Angelica Rus, purtătorul de cuvânt al Primăriei Lugoj. Vestea proastă e că preţul concesiunilor se va majora după introducerea utilităţilor, cu cel puţin 22%. Conform hotărârii Consiliului Local la tariful anual se mai adaugă: “5% pentru apă şi canalizare, 5% pentru alimentarea cu energie electrică, 5% pentru gaze naturale, 5% pentru servicii de telefonie şi 2% pentru transport rutier”.