Cartierele Europene din Lugoj au rămas cu străzi ca în Bagdad

Lucrările de asfaltare, demarate de mu­ni­ci­pa­litate anul acesta, se doresc a fi unele din­tre cele mai ample, complexe şi costisitoare pro­iecte ale Lugojului din ultimii ani. Zone  în­tregi au fost transformate din cartiere ”de­co­lorate” în Cartiere Europene, prin munca ne­mijlocită a edililor lugojeni.

Probabil că din dorinţa de a raporta “realizarea Planului Cincinal în doar patru ani”, majoritatea aces­tor sectoare din Lugoj arată eu­ropean pe hârtie, dar stră­zile par din Bagdad.

“Marea asfaltare” de pe strada 1 Mai arată de parcă a fost fă­cu­tă de oa­meni ai muncii ve­niţi de la defilare. Ju­mă­ta­te de stradă asfaltată după re­gulament, iar cealaltă ju­mă­tate as­fal­ta­tă ca în peri­oa­da cartelelor.

“Probabil că noi nu facem parte din Lu­goj. Suntem de undeva de la Herendeşti, dacă au fost în stare să facă asemenea ­ab­e­ra­ţie. Cum poţi să asfaltezi aceeaşi stradă în două fe­luri. La intrarea de pe Vla­di­mi­rescu este turnat asfalt din margine în margine şi pe dea­supra în două straturi. La noi, spre capăt cred că s-a terminat bitumul, de aceea ne-au  turnat un moţ pe mij­loc. Pare mai mult un lucru le­gat cu sârmă decât ceva fo­lo­sitor şi durabil”, spune N.M,  un locuitor de pe str. 1 Mai.

La câteva sute de metri distanţă, pe străzile Pan­selelor şi Vlad Ţepeş se derulează cele mai aprige lup­te din Operaţiunea “As­fal­tarea 2015”.

De astă dată peisajul te poartă cu gândul la străduţele din Siria, des­fi­gu­rate de conflict. Doar cu mâ­nă divină sau cu ajutorul unui nou “Plan Marshall”, lo­cuitorii din zonă s-ar pu­tea bucura anul acesta de as­fal­tul mult promis.

“Eu stau aici de mulţi ani, dar parcă străzile astea sunt făcute să aibă parte nu­mai de gropi şi de lucrări in­t­e­rminabile. Pe strada Vla­huţă a mers şi re­pe­de şi bine, pentru că au as­faltat direct pe fostul pa­vaj din piatră cubică. Aici, eu nu cred să vedem asfalt a­nul acesta, pentru că au de­copertat mai mult decât tre­buia şi au ajuns la pământ moale”, povesteşte Iosif Var­ga, de 77 de ani.

Car­tie­rul “Olari” a intrat de mult în Europa, dar a uitat să ia cu el şi strada Remus.

Cei 17 “dizidenţi” care locuiesc pe această uliţă a Lugojului se bucură în continuare de cei 5 (cinci) metri de asfalt turnaţi încă din  perioada Pri­mei Mari Asfaltări a stră­zii Hezerişului.

Oamenii sunt racordaţi la noua con­duc­tă de apă, au canalizare, ba chiar şi curent electric. E­dilul şef Francisc Boldea  ex­plica la vremea res­pec­ti­vă că  “în urma lucrărilor de racordare la noua conductă  de apă, pământul trebuie să se taseze pentru a putea trece la etapa de asfaltare, iar utilajele nu pot rămâne pe loc”.

Strada vecină, Spi­nan­ţei, a fost şi ea asfaltată in­tegral, dar mai mult pe înalt decât pe lat.

Singura spe­ranţă a lugojenilor de pe Remus ar fi să ceară alipirea străzii la satul Hezeriş, care deja are drumul modernizat cu as­falt nou nouţ, pentru a be­ne­fi­cia de câteva camioane de a­mes­tec cu care să tapeteze cei 93 de metri din “en­cla­va” euro­pea­nă.