Cameră de zece metri pătrați, locuință pentru 14 oameni din Mănăştiur

Patrusprezece suflete, dintre care două­spre­zece ale unor copii, sunt obligate de sărăcie să trăiască într-o singură cameră, care nu mă­soară mai mult de zece metri pătraţi. A­ceştia nu-şi doresc decât o casă puţin mai ma­re, în care să încapă cu toţii mai uşor.

Soţii Creţu din satul Mă­năş­tiur au împreună 13 copii. Cel mai mare are 20 de ani şi este căsătorit într-un alt sat, iar cel mai mic nu a îm­p­linit încă doi ani.

Locuiesc toţi într-o clădire aflată pe partea dreaptă, chiar la ie­şi­rea din sat înspre Leu­cu­şeşti, care are doar o cameră şi o bucătărie mică.

În total, cele două încăperi nu au mai mult de 20 de metri pă­traţi.

”Ne înghesuim cum pu­tem acolo, toţi 14. Vara, soţul mai doarme în bu­că­tă­rie, însă acum e iarnă şi noap­tea e frig. Ne este greu, dar nu avem ce să facem”, ne declară cu lacrimi în ochi, Elena Creţu, mama ce­lor 13 copii, pe care am gă­sit-o spălând cu mâna ru­fele aflate în două troace.

”Maşina de spălat a fost veche şi s-a stricat. Bani pen­tru alta nu avem”, ne spune cu amar femeia.

Locul în care stau le-a fost lăsat de rude, dar oa­me­nii spun că tot e bine că au un acoperiş deasupra ca­pu­lui. Deşi deţin un teren în in­travilan, nu au bani să-şi ri­dice o locuinţă cât de cât de­centă.

”Avem un teren în sat, pe care a fost cândva o casă. Era foarte veche şi s-a dărâmat. Am putea construi acolo o locuinţă mai spa­ţi­oa­­să, dar nu avem bani. Lu­crează doar soţul. Salariul nu e mare, dar tot e ceva. Mai avem alocaţiile co­pii­lor. Banii abia ne ajung de mâncare. Nici vorbă  să mai putem cumpăra şi materiale pentru construcţie”, con­si­de­ră femeia.

Cu toate aceste pro­ble­me, soţii Creţu arată că au spirit de gospodari şi au reu­şit să crească un porc, pe care-l vor sacrifica înaintea Crăciunului.

”Ne-am chi­nuit cum am putut şi am cres­cut porcul acesta. Să ai­bă copiii puţină carne pe masă, măcar de sărbători, că în restul anului, de bază sunt cartofii şi fasolea”, gră­ieşte cu necaz Elena Creţu.

Co­piii cei mici merg la şcoală, însă cei mai mari au fost nevoiţi să o abandoneze pentru a munci cu ziua în încercarea de a mai aduce un ban acasă. Ceilalţi merg la cursuri. Nici nu se gân­desc la Moş Nicolae sau Moş Crăciun, pentru că ştiu că le-a rătăcit adresa şi la fel ca în fiecare an, nu-şi va fa­ce apariţia, pentru a le a­duce un dar cât de mic.

”La noi acasă nu a venit nicio­da­tă Moş Crăciun. L-am văzut doar la şcoală, la serbare. Nu cred că ştie unde stăm”, ne spune cu glasul gâtuit An­dreea Creţu, care are 10 ani şi este în clasa a IV-a la şcoala din sat.

Sărăcia nu le oferă clipe de bucurie nici în preajma sărbătorilor. Nevoile fa­mi­liei Creţu sunt mari şi încep de la paturile etajate în care dorm până la televizor, vechi de vreo 20 de ani. O casă nouă ţine de domeniul S.F.

Singura fericire a pă­rin­ţi­lor este că le sunt sănătoşi toţi copiii.