Calea ferată Oraviţa-Anina, o minune a artei inginereşti

Una dintre cele mai spectaculoase realizări inginereşti din sud-estul Europei se află pe traseul de cale ferată Oraviţa-Anina. Supranumit „Semeringul Banatului”, pentru asemănarea cu traseul Semering din Austria,

Una dintre cele mai spectaculoase realizări inginereşti din sud-estul Europei se află pe traseul de cale ferată Oraviţa-Anina. Supranumit „Semeringul Banatului”, pentru asemănarea cu traseul Semering din Austria, ruta feroviară ce leagă cele două oraşe bănăţene are, pe un traseu de numai 34 de kilometri, 14 tunele cu o lungime totală de 2.084 m şi zece viaducte.

Calea ferată dintre Oraviţa şi Anina este nu numai un  traseu spectaculos, dar şi cea mai veche din ţară, fiind inaugurată la 15 decembrie 1863. Investiţia realizată cu constructori italieni s-a justificat printr-un obiectiv economic: acela de a transporta huila din munţii Banatului spre Viena. Curba cea mai strânsă de pe această linie are 114 m, faţă de 150 m cât era curba standard minimă. Linia urcă de la altitudinea de 218,7 m la Oraviţa, până la 556,4 m la Anina, ceea ce presupune o ascensiune de 337 metri în 34 km. Urcarea maximă se înregistrează la Lişava şi Gârlişte. Traseul se parcurge în două ore. Calea ferată Oraviţa-Anina fost declarată monument naţional, încadrat în grupa A de patrimoniu.