La o lună de la furtuna extremă din data de 17 septembrie, urmările acesteia se fac încă simțite la Lugoj. Arborii afectați, dar și porțiuni din acoperișuri constituie încă un pericol pentru trecători. Nu fac excepție nici cablurile electrice ajunse la nivelul străzii.
Clădirile istorice din centrul Lugojului Român și German prezintă un potențial risc pentru pietoni, prin stucăturile vechi, parțial desprinse.
Pe lângă imobilele cu vârstă venerabilă, cele abandonate sunt la fel de periculoase. Chiar și în cazul fericit în care se află acasă, proprietarii în vârstă se plâng că nu pot înlătura pericolele care pândesc de pe acoperișuri.
La rândul lor, reprezentanții Primăriei spun că nu pot interveni decât pe domeniul public. Fiecare cu dreptatea lui, dar pericolele rămân. Furtuna extremă de acum o lună ar putea deveni bombă cu efect întârziat.
Pericolul, deasupra străzii
De pildă, la clădirea ”Bumbacul” (fosta Casa Epstein), situată într-o zonă intens circulată pietonal, colțul acoperișului s-a spart și prin el au căzut câteva cărămizi, care se află și acum pe trotuar. Altele sunt suspendate pe cornișă. Pe strada A.C. Popovici, imobilele vechi, nerestaurate, prezintă pericol la fiecare vânt puternic sau ploaie abundentă. Aici, stucăturile au căzut de mai multe ori pe trotuarul de la Orange Shop.
Alt trotuar care trebuie evitat este cel din fața fostei grădinițe situate la intersecția străzilor Grozăvescu și Odeanu.
La nivel de oraș, exemple sunt cu zecile. În evidențele Primăriei se află, la ora actuală, 46 de imobile cu fațade deteriorate, care au ieșit și mai șifonate după furtună! Fostul sediu MRF de lângă Poliție, clădire istorică în stil secession cu fațada complet jupuită, este exemplu cel mai elocvent.
”Putem interveni doar pe domeniul public. Fac un apel la cetățeni – cu ocazia curățeniei de toamnă, (n.r. – care are loc în 28 octombrie în Lugojul German și 4 noiembrie în Lugojul Român), să adune și să scoată în fața casei resturile de țigle și deșeurile vegetale”, precizează primarul Francisc Boldea.
Edilul șef subliniază că Serviciul de sere și spații verzi din subordinea Primăriei a răspuns la toate cererile telefonice ale cetățenilor de tăiere a arborilor afectați de furtună. S-a intervenit pe străzile 1 Mai, Tudor Vladimirescu (zonele cele mai afectate), Microraion II, Cloșca, Privighetorii.
În legătură cu parcurile, s-au luat obiectivele pe rând, începând cu Parcul George Enescu, unde lucrările de modernizare a infrastructurii trebuiau terminate, și terminând cu Parcul Gării, unde situația a fost cea mai gravă. Pe malul Timișului, în dreptul Colegiului Național ”Coriolan Brediceanu”, s-au rupt două sălcii mari. Una s-a despicat complet și așa a rămas.
Din fericire, a căzut nu în latura dinspre liceu, acolo unde se adună elevii înainte de ore, ci în Timiș, iar coroana a fost îndepărtată. O altă salcie, situată chiar vizavi de colegiul lugojean, are o creangă mare care este ruptă și se sprijină pe restul coroanei. Din păcate, în urma furtunii, serviciul de sere și spații verzi s-a limitat la ”cosmetizarea” ramurilor prea lungi care atârnau deasupra aleii de pe splai.
O problemă de nerezolvat pare a fi cea a vechilor antene TV de pe timpul lui Ceaușescu, cocoșate de furtună, care pot s-o ia oricând la vale, pe acoperiș.
În urma intervenției ENEL, au fost repuse în funcțiune toate circuitele. Singura problemă la Lugoj rămâne strada Livezilor, care nu e alimentată, fiind pe o linie separată care vine dinspre Bârna, dar o altă situație nerezolvată este cea a cablurilor care au alunecat de pe stâlpi, la nivelul străzii. Un exemplu este pe str. Anișoara Odeanu, în dreptul Clubului German, unde cablurile au fost proptite cu mijloace improvizate .
Indisciplina în construcții, plătită de proprietari
Furtuna extremă de acum o lună a mai expus încă o dată, dacă mai era nevoie, riscul indisciplinei în construcții, care era o ”modă” în anii 90. Acum 15 ani, din dorința de a nu le ploua în casă, proprietarii s-au grăbit să-și ”tragă” acoperișuri ieftine și fără garanții. La prima vijelie, cum a fost cea din 17 septembrie, acestea au zburat ca hârtia. În același timp, acoperișurile construite cu plan de execuție și autorizație au rezistat.
Cel mai bine s-a văzut diferența pe malul Timișului, pe splaiul 1 Decembrie. Acoperișurile blocurilor 37, 40, 41 și altele câteva au rezistat, fiind ridicate ca la carte. În schimb, nu mai puțin de 11 blocuri, cu acoperiș tip șarpantă și scurgere la interior, nu au rezistat. Situația este la fel în toate cartierele de blocuri din municipiu.
”Am avut 11 blocuri cu acoperișul afectat în mai mare sau mai mică măsură. La ora actuală, le-am reparat pe toate. La blocurile 24, 25, 26, 28, 29, 32, 34 și 42, reparațiile au fost decontate total sau parțial din fondurile de reparații, care provine exclusiv din banii proprietarilor”, spune Dumitru Răduțiu, președintele Asociației de Proprietari din cartier și vicepreședintele FAPL pe oraș.
N-am învățat nimic!
Toate bune și frumoase, dar în aceste cazuri și în zeci de altele, nu e vorba de construirea de acoperișuri noi, ca la carte, ci de reparații ale unor proiecte fără autorizație, vulnerabile la intemperii. Nici acoperișurile blocurilor mai vechi, din anii 60-70, construite de arhitecți, nu sunt lipsite de pericole la viitoare furtuni.
Cornii și țiglele sparte au fost înlocuite cu mâna, fără fixare cu maltăr. Furtuna a oferit posibilitatea proprietarilor de a-și construi acoperișuri mai sigure, dar se pare că nu am învățat nimic din lecția pe care ne-a predat-o natura în 17 septembrie.
Până la următoarea lecție, contăm pe noroc și sperăm ca bomba cu efect întârziat să ”uite” să explodeze.