Mănăştiurul devine pe zi ce trece un sat cu numeroase obiective de agrement, care vin atragă turişti interesaţi de pescuit sau de petrecerea timpului liber în diverse cadre naturale.
După ce în urmă cu câţiva ani, pe fonduri europene, o societate cu sediul în localitate construia aici o pensiune cu restaurant, piscină, jacuzi, terenuri de sport, acum ea a recidivat şi a mai pus în practică alte două proiecte.
Unul va fi realizat în scop turistic, iar celălalt vizează dezvoltarea unei ferme piscicole.
Ultimul este şi cel mai valoros şi se ridică la aproape 1,3 milioane lei fără T.V.A, din care 60% sunt fonduri europene nerambursabile, obţinute prin Programul Operaţional de Pescuit.
Investiţia, realizată pe o suprafaţă de peste patru hectare de teren, din care trei au fost alocate amenajării iazului, va fi finalizată în toamna acetui an.
„Construim o fermă piscicolă, printr-un proiect cu finanţare europeană. În ultimii doi ani am introdus în iaz circa două tone de şalău şi crap, iar acum estimăm să avem în jur de zece tone. Trebuie să ajungem să comercializăm în jur de 12 tone pe an. La toamnă, vom livra prima producţie şi vom avea un punct de desfacere şi aici. Kilogramul de şalău va fi aproape de 20 de lei, iar cel de crap undeva la 15 lei”, declara Mihaela Curuţi, administratorul fermei.
Pe lângă balta cu foraje, sisteme de deversare şi aerare, pontoane, bărci, aparate de măsură şi control a apei, domeniul mai cuprinde o hală dotată cu moară pentru cereale, spaţiu de reproducţie pentru procesarea a minim 300.000 de icre, subsol cu diverse utilaje, curent, încălzire şi apă caldă produse prin panouri fotovoltaice, calculatoare, grupuri sanitare, sisteme de supraveghere video şi un drum asfaltat de circa 500 de metri, toate realizate prin proiect.
În imediata vecinătate se dezvoltă şi un motel cu şase căsuţe, fiecare cu două locuri, un corp administrativ, alei, două terenuri de volei şi o baltă de pescuit, care va fi deschisă pasionaţilor acestui sport.
„Proiectul are o valoare de circa 100.000 de euro, din care 85% sunt finanţaţi de Uniunea Europeană prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Investiţia va deveni funcţională de la toamnă, iar în balta care se întinde pe o suprafaţă de aproape trei hectare se vor găsi specii de peşti precum crapul sau şalăul, dar şi indigeni – caras, clean, albitură, novac şi şamur”, mai spunea Mihaela Curuţi. Pescuitul se va face contracost, pescarii având posibilitatea să-şi păstreze până la patru kilograme de peşte.