În curtea fostei Şcoli generale numărul 5 se înalţă un arbore înalt, cu frunze aparte. Este un exemplar de Gingko Biloba, supranumit şi ”arborele pagodelor”.
E un arbore rar, cu proprietăţi miraculoase. Până nu de mult, lugojenii adunau frunzele în formă de inimioară – bilobate – care erau uscate şi din ele se obţinea un ceai medicinal, folosit la reducerea tensiunii şi îmbunătăţirea circulaţiei sanguine.
La ora actuală, arborele se află în mijlocul şantierelor de restaurare a Palatului Reformat, respectiv de refacerea a clădirii fostei Şcoli generale numărul 5.
Responsabilii lucrărilor cunosc valoarea arborelui şi ne-au declarat că îl vor proteja, aşa cum s-a făcut şi cu exemplarul aflat în spatele blocului turn de pe strada Caransbeşului.
”Arborele este foarte valoros, el se află în curtea fostei şcoli catolice, dar cred că a fost plantat acolo mai demult, pe timpul Contesei Soro, care primise în dar de la soţul ei, comandantul militar al Banatului, o adevărată grădină botanică, cu specii rare, printre care şi acest Ginko Biloba. Asta se întâmpla în jurul anului 1800”, spune prof. dr. Sofronie Mureşan, profesor la Colegiul Naţional ”Coriolan Brediceanu”.
Teoria este confirmată de Canonicul Ioan Boroş, istoricul din vechime al oraşului, care notează existenţa unei grădini întinse în zona unde pe vremuri era Casa “Blum”, apoi magazinul “Cadouri”: ”La 1805, mai 17 – Generalul şi comandantul Banatului, contele Soro, după serviciul public de 50 de ani (!) cu plata întreagă de 6.000 de florini anual a trecut la penzie.
Ca urmare s-a mutat definitiv la Lugo, unde a locuit în casa sa proprie care era unde e azi casa juvelierului (n.r. – bijutierului) Blum, având o grădină întinsă”.
În zonă mai există o relicvă a acestei adevărate grădini botanice, aflate în proprietatea privată a familie Soro.
Este vorba despre cel mai bătrân arbore din Lugoj, cu o vârstă de circa 220 de ani: un exemplar impresionant din specia chiparosului de baltă (Taxodium distichum) pe care a fost fixată şi o tablă explicativă cu inscripţia ”monument al naturii”.
Din această specie se mai găsesc doar patru exemplare în ţară: la Grădinile Botanice din Cluj,
Iaşi, Bucureşti şi în Parcul Brătienilor de la Florica (judeţul Argeş).