Apendicita este o afecțiune care se dezvoltă odată cu inflamarea sau infectarea apendicelui. Nu se cunoaște exact rolul acestui mic organ, însă apendicita este o afecțiune gravă care se rezolvă prin apendicectomie, adică prin eliminarea apendicelui.
În acest articol explicăm ce este apendicita și cum se manifestă boala, dar îți spunem și care sunt cele mai importante sfaturi și recomandări medicale.
Ce este apendicita
Apendicele este un organ de forma unui tub care este atașat intestinului gros. Un apendice inflamat sau infectat necesită tratament imediat. În cazul în care nu este tratat adecvat poate provoca dureri bruște și puternice și se poate rupe, răspândind bacteriile în interiorul cavității abdominale, crescând astfel riscul de peritonită.
Cauzele apendicitei
Nu este foarte clar ce declanșează inflamația sau infecția apendicelui. Se bănuiește că ar putea avea la bază:
- obiceiuri alimentare nesănătoase;
- infecții ale tractului digestiv;
- infectarea cu paraziți intestinali.
Simptomele apendicitei
Manifestările apendicitei sunt bruște și severe. Simptomele apendicitei sunt:
- dureri abdominale sau o sensibilitate abdominală care se manifestă mai ales la tuse, strănut, mișcare;
- greață;
- balonare;
- constipație;
- diaree;
- pierderea poftei de mâncare;
- febră medie (peste 37,8 grade Celsius).
Sfaturi și recomandări pentru apendicită
Este recomandat să ții seama de factorii de risc ai apendicitei, de modalitățile de diagnosticare și de tratare, precum și de modalitățile de prevenție a apendicitei.
Factorii de risc ai apendicitei
Reține care sunt factorii de risc ai apendicitei:
- vârsta;
- sexul;
- factori genetici.
Cum se stabilește diagnosticul
Dacă ai simptome de apendicită, trebuie să știi că medicul va solicita o descriere a simptomelor și va face un consult fizic. Pentru confirmarea diagnosticului, medicul poate solicita:
- teste de sânge: pentru a verifica dacă există semne de infecție (un număr mai mare de globule albe în sânge);
- test de urină: pentru a verifica dacă există o infecție a tractului urinar.
Medicul poate solicita și teste imagistice, pentru a evidenția semne de blocaj, inflamație sau chiar ruptura apendicelui:
- tomografie computerizată (CT): scanează cu ajutorul razelor X și a tehnologiei computerizate secțiuni transversale ale abdomenului.
- imagistică prin rezonanța magnetică (RMN): utilizează unde radio și magneți care ajută la obținerea unor imagini detaliate ale organelor abdominale.
- ecografie abdominală: utilizează unde sonore de înaltă frecvență pentru a vizualiza imagini ale organelor interne.
Cum se tratează apendicita
Este bine de știut că apendicita este o urgență medicală care poate provoca o infecție fatală. Acesta este motivul pentru care, în cele mai multe situații, medicul recomandă intervenția chirurgicală în urma căreia este eliminat apendicele. Acest organ poate fi eliminat chirurgical prin 2 metode:
- printr-o intervenție deschisă (tradițională): pacientul este anesteziat, iar chirurgul face o incizie în partea dreaptă inferioară a abdomenului. Ulterior, chirurgul elimină apendicele. Dacă acest organ este rupt, chirurgul stopează scurgerile în abdomen cu ajutorul unui șunt care este scos în câteva zile, atunci când medicul consideră că infecția a dispărut.
- metoda laparoscopică: pacientul este anesteziat, chirurgul face mai multe incizii, permițând astfel unui laparoscop să inspecteze interiorul abdomenului. Laparoscopia poate fi posibilă chiar și dacă apendicele este rupt, așadar dacă riscul de infecție este foarte mare. În caz de laparoscopie, recuperarea este mai rapidă.
După o apendicectomie, este recomandat să consulți medicul dacă prezinți:
- vărsături necontrolate;
- intensificarea durerilor de burtă;
- amețeli/senzație de leșin;
- sânge în vomă sau urină;
- febră;
- puroi în rană (dacă operația s-a făcut prin metoda tradițională).
Recuperarea în urma apendicectomiei durează câteva zile. În cazul în care apendicele este rupt, trebuie să știi că perioada de recuperare este mai mare și sunt necesare antibiotice pentru vindecare. În ceea ce privește recomandările medicale post-operatorii, pacientul nu are nevoie de regim alimentar și nici de schimbări în ceea ce privește exercițiile fizice.
Este indicat consultul medical pentru diagnosticarea și tratarea apendicitei pentru a nu se ajunge la complicații grave precum:
- peritonita: ruperea apendicelui, bacteriile se revarsă în abdomen ceea ce duce la infecție și la risc de deces.
- formarea unui abces: este un buzunar de puroi care se formează în jurul apendicelui. Infecția se tratează cu antibiotice, iar abcesul este drenat.
- septicemie: în cazuri rare, bacteriile din abces pot ajunge în fluxul sanguin. Sepsisul este o infecție foarte gravă, care poate duce la deces.
Cum poți preveni apendicita
Apendicita acută nu poate fi prevenită, însă există măsuri prin care poți reduce riscul apariției ei:
- adoptă o alimentație bogată în fibre: legume, linte, mazăre, fasole, fructe, fulgi de ovăz, orez brun, grâu integral.
- apelează la consult medical sau la camera de gardă imediat după manifestarea simptomelor, pentru a evita complicațiile afecțiunii.
Acest articol a fost realizat în baza informațiilor preluate din următoarele surse:
- „Apendicitis”: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8095-appendicitis
- „Appendicitis”: https://www.webmd.com/digestive-disorders/digestive-diseases-appendicitis
- „Appendicitis”: https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/appendicitis
- „Everything you need to know about appendicitis”: https://www.healthline.com/health/appendicitis
Sursa foto: Shutterstock