Pentru cinefili, filmele difuzate la televizor ar părea că există din belșug dacă deții varianta extra-large a ofertei prin cablu și eventual prin satelit. În materie de film comercial la zi, grație sălilor de cinema din mall-uri ne-m aliniat aproape simultan la premierele titlurilor care vin de peste Ocean.
În schimb, cinema-ul de autor este modest reprezentat la tv. La Cluj, un festival precum TIFF-ul, care promovează cineaștii la debut sau la al doilea lung metraj și-a constituit tenace și răbdător un public fidelizat, grație mulțimii de turiști ”cu treabă” ce invadează atrăgătorul burg transilvan care își deschide porțile generos imediat după încheierea competiției.
La televizor ai însă ocazional șansa, dacă dispui de canale specializate, să te poți întâlnii ori reîntâlnii și cu unele reușite notabile. Am calculat în cadrul rubricii ”Filmele zilei” (recomandate de redactorii ghidurilor tv de profil) media valorică a calificativelor acordate de la o steluță (doar pentru amatorii genului) la cinci (capodoperă), trecând prin satisfăcător, film bun și film de top. Per total s-ar părea că ne-am situa în categoria generică a filmelor medii ca valoare.
TVR 2 mai cultiva într-o vreme ”Telecinemateca” și ”Filmul de artă” cu foarte scurte considerații introductive datorate lui Radu F. Alexandru și Laurențiu Damian, pentru cei care doresc a fi mai bine informați.
Filmele propuse sunt adesea reluări, începuturi de cicluri de autor și adesea, mai ales cele de cinematecă, se ridică la nivelul cerut, adică demn de o antologie de repere. La același post, duminica este rezervată filmului românesc, difuzându-se adesea chiar două pelicule care inevitabil reflectă cerințele producțiilor de dinainte de 1989, cu toate clișeele epocii, concesiile făcute cenzurii, schematismele scenariilor și un ecletism greoi, toate neputând fi învinse de talentul real și charisma unor actori semnificativi, încorsetați de tare ideologice și discursuri teziste.
Deși s-a filmat mult în epocă, foarte puține titluri mai spun astăzi ceva convingător.