Ambruş: al doilea mandat al lui Boldea, caracterizat de “proiecte ieftine şi de proastă calitate”

Cel de-al doilea mandat al primarului Francisc Boldea este caracterizat de proiecte de proastă calitate, pline de greşeli şi alese exclusiv pe criteriul preţului cel mai ieftin. Exemplul cel mai elocvent se vede la bazinul acoperit şi la ştrand – este de părere Ion Ambruş, liderul liberalil5or lugojeni.

“Instalaţia de încălzire este greşit proiectată, este subdimensionată. Cu utilajele cumpărate, nu se va putea încălzi spaţiul şi acel volum de apă. Este poziţia mea personală, eu eram deja plecat din Primărie la acel moment. Altă greşeală de proiectare este izolarea termică: grosimea peretelui face ca pierderile de căldură să fie foarte mari. Copertina de la intrare, parcarea, accesul la bazin, sistemul de scurgere a apei, toate sunt greşeli de proiectare, ale unui proiect ieftin. Bazinul acoperit nu avea nicio intrare, trebuia să vii prin curtea fostului ştrand. Intrai prin spate, pe unde erau pompele, nu aveai intrare din stradă! Iar parcarea era undeva în zona parcului”, a explicat Ambruş în conferinţa de presă susţinuttă marţi la sediul PNL.

În opinia lui Ambruş, marea eroare este că s-a mers pe proiecte ieftine, ceea ce nu este normal în cazul investiţiilor mari.

„Un proiect mai scump presupune asumarea şi urmărirea lucrării, dar la noi se merge pe proiecte ieftine, apoi se umblă cu tot felul de derogări pe parcurs – hai să mai modificăm una, alta. Alegerea valorii celei mai mici la licitaţii, uneori la preţ de dumping, este o greşeală, după părerea mea”, a precizat Ambruş.

Ambruş mai spune că avantajul primului mandat de primar al lui Francisc Boldea a constat în investiţiile mari deja aprobate la instalarea sa în funcţie.

“La preluarea mandatului, existau deja investiţiile mari legate de canalizare, apă, staţie de epurare. S-a dat drumul la nişte lucrări foarte mari şi s-a profitat de banii de credit, cei 10 milioane, din care s-au făcut asfaltări şi trotuare. A fost foarte uşor să vii după 12 ani în care nimeni n-a făcut nimic – mai bine zis s-au făcut lucuri mai puţin vizibile, cum ar fi proiectul european cu Salubritatea – şi să ieşi la interval cu lucrări foarte la vedere. Şi aşa s-a dat drumul cu curaj la asfaltări, care s-au spart sau nu după aceea, dar ideea e că ai început să ai vizibilitate. Iar proiectele au fost de una-două pagini, cât trebuie pentru înlocuirea unui trotuar. Primul mandat asta a fost – partea la vedere. Abia din al doilea au început problemele. În al doilea mandat, pretenţiile s-au mărit, şi aşa ne-am trezit cu proiecte mari, pline de greşeli, la care se tot revine, cum ar fi bazinul acoperit. Poate este şi o uzură profesională a personalului din Primărie, după 12 plus 4, adică 16 ani! Asta s-a văzut încă de la întocmirea caietelor de sarcini şi până la actele adiţionale, plus că aici ar fi o mare discuţie asupra achiziţiilor publice”, a spus Ioan Ambruş.

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, Ioan Ambruş a prezentat două dintre candidatele PNL la Consiliul local: Mariana Epure, cadru medical şi Elena Grasu, profesoară la ciclul primar.

Prima a propus, pe baza a 20 de ani de experienţă în domeniul medical, înfiinţarea la Lugoj a unui spital de urgenţă, ceea ce ar fi preferabil „unuia de categoria IV, ca la Făget”.

Pentru aceasta ar fi necesar un „tomograf care să fie doar al spitalului, exploatat 24 de ore din 24, pentru că un accident vascular cerebral poate surveni şi la 12 noaptea, iar timpul necesar transportului pînă la Timişoara face diferenţa dintre viaţă şi moarte”.

Elena Grasu a spus că urmăreşte extinderea sistemului after school la toate unităţile de învăţămînt gimnazial din oraş.

Ea a adăugat că „toţi părinţii ar fi liniştiţi, ştiindu-şi copiii supravegheaţi, cu lecţiile făcute şi cu o masă caldă servită la cantină. Finanţarea se poate face prin parteneriat cu marile societăţi comerciale şi cu cultele religioase”.