Alegerile locale 2020, o perspectivă generală! Ce a pierdut Consiliul Local, cum și-a tras un glonț în picior fostul primar și ce fel de campanie am avut

Alegerile locale 2020 s-au încheiat, iar patimile din campanie au început, treptat-treptat, să se mai liniștească.

În timp ce noua administrație liberală se pregătește, peste trei săptămâni, să preia oficial frâiele orașului, fostul primar are de dat un important examen în fața propriului partid, unde vocile critice la adresa celor patru înfrângeri usturătoare din ultimii doi ani se întețesc.




”Redeșteptarea” vă oferă o privire generală asupra campaniei care tocmai a luat sfârșit.

Un vot puternic polarizat

La prima aruncare de privire asupra statisticilor, remarcăm puternica polarizare a votului. În legislatura 2020-2024, în Consiliul local al municipiului Lugoj vor fi doar patru partide: PNL, PSD, USR PLUS și PMP. Au ieșit din peisaj ALDE (aflat în scădere accentuată și pe plan național) și independenții. Pentru prima dată, un partid politic (PNL) are cea mai mare majoritate din Consiliul Local din ultimii 30 de ani.

Câtă diferență față de primul Consiliu Local ales în 1992, alcătuit din nouă (!) partide: Convenţia Democrată, Frontul Salvării Naţionale, PNL – Aripa tânără, Partidul Social-Democrat Român (partid istoric, condus în epocă de Sergiu Cunescu), Partidul Unităţii Naţionale Române (PUNR), Mişcarea Ecologistă, Partidul Republican, Forumul Democrat German şi Partidul Democrat Agrar.

Fără independenți!

În urmă cu patru ani, intrau în Consliul municipal trei independenți: fostul primar Marius Martinescu, Liviu Brîndușoni și Mihai Cornel Anghel. A fost un record, era pentru prima dată când candidații pe ”persoană fizică” reușeau în număr atât de mare. Ce a urmat, se știe. Fostul primar Martinescu a decedat între timp, Brîndușoni s-a orientat spre USR PLUS, apoi a trecut la PMP, iar Anghel, care a trecut și pe la PSD, a ales calea liberală.

Anul acesta, deși au concurat pentru prima dată sub nume propriu câțiva oameni de valoare (Dan Haica și mai tânărul Andrei Neamțu fiind doar două exemple), miracolul nu s-a mai repetat, așa cum nu a reușit nici profesorul Haneș de la ALDE, devenit independent. Se pare că ”umbrela” de partid este mai puternică decât efortul individual de a convinge electoratul!

PNL nu a acceptat nicio alianță preelectorală

Rezultatul alegerilor răspunde unei întrebări interesante, puse în campanie: a greșit Claudiu Buciu când a refuzat ferm orice alianță preelectorală? Cu siguranță, și-a asumat un risc, dar a meritat: PNL are acum majoritatea absolută în Consiliul local: 11 consilieri, un sprijin important în grelele decizii care vor urma și pentru o administrație locală mai eficientă.

Recordul anterior a apaținut PSD, cu 10 consilieri. Pesediștii au apelat la ajutorul consilierului Haneș de la ALDE, dar prietenia s-a stricat după ce, la București, apele dintre PSD și liberalii lui Tăriceanu s-au despărțit. Amintim că pentru hotărârile importante, de patrimoniu, e nevoie de 13 voturi.

USR PLUS, o victorie?

La prima vedere, așa pare a fi. În urma alegerilor de la 27 septembrie, USR PLUS și-a adjudecat două fotolii de consilier, la care s-a mai adăugat unul, prin redistribuire. Alianța este a treia forță, după PNL și PSD, în miniparlamentul local.

În realitate, față de scorul record de la europarlamentarele din mai 2019, alianța a pierdut 16 procente din voturi, de la 26,25% la puțin peste 10%.

Asta nu prea mai sună a realizare, mai ales că, pe plan național, gruparea USR PLUS se află pe val, cu victorii majore în orașe importante ale țării. Desele schimbări de lider, dar și desele schimbări de dispoziție ale liderilor aflați în frunte, au scăzut din credibilitatea USR PLUS pe plan local.

Primarul în funcție, respins de vecini

Primarul în exercițiu nu a mai fost votat de locuitorii propriului cartier, Buchini. Este și acesta un indice al stării de spirit care a dominat alegerile locale de la Lugoj. Boldea s-a declarat mereu mândru de buchinenții lui, dar reciproca nu a mai fost valabilă. În ultima sa conferință de presă, primarul a enumerat realizările din cartier, dar locuitorii i-au fost… nerecunoscători.

Teama de CoVid, un motiv în plus să nu vii la vot?

Procentul de 36, 14% prezență la vot la alegerile locale 2020 de la Lugoj a fost atins la închiderea urnelor, la ora 21.  Au votat 14.087 cetățeni din cei 38.947 înscriși pe listele permanente și complementare. La alegerile de acum patru ani, prezența la vot a fost de 36,79%, raportată la un număr de alegători mai mare decât cel prezent, și anume 40.725 înscriși pe liste.

După cum se vede, prezența la vot a fost cam aceeași ca în urmă cu patru ani. Cu toate astea, dacă în anii trecuți, cei care n-au fost la vot, au făcut-o din dezinteres sau pentru că nu le-au plăcut candidații, anul acesta s-a adăugat un nou argument: teama de coronavirus. Deși riscul nu era mai mare decât la o deplasare la supermarket, au fost destui lugojeni care au renunțat la vot pe acest motiv.

Vechile categorii de votanți nu mai contează

Din câte ne-am putut da seama, la localele din 2020, nu au contat prea mult vechile categorii de vârstă, sex sau apartenență confesională, care ar vota într-un fel sau altul.

Votul pro-Buciu a încorporat și un important segment de votanți anti-Boldea. Ei s-au orientat către liberalul Claudiu Buciu, care obținuse un scor foarte bun la alegerile din 2016 (3.428 de voturi, adică 28,4%) , recunoscând că este singurul candidat cu șanse reale de a aduce schimbarea. O opoziție reală a făcut și Florin Nistor Dumitru de la Pro România, formațiune care a pierdut, la 30 și ceva de voturi, intrarea în Consiliul local.

”Iepurașii” scoși la înaintare din alte partide au fost, de la început, lipsiți de șanse. Scorul lui Buciu, de 7.177 de voturi (51,85%) vorbește de la sine. Mesajul a fost bine înțeles.

Campanie atipică

Bătălia pentru localele din 2020 a fost una atipică. Desfășurată în condiții de pandemie, ea s-a derulat cu precădere în mediul on-line. ”Sportul” favorit al susținătorilor de partid din vechime, care se întreceau la rupt afișe pe timp de noapte, s-a încheiat. Pe panourile electorale, afișele au rămas nu numai neatinse, dar și nebăgate în seamă. Lupta în mediul virtual a permis însă și lovituri sub centură, la adăpostul anonimatului. Pentru prima dată, campania s-a desfășurat cu jurnaliștii critici la adresa fostei administrații pe post de ținte false. Din acest punct de vedere, candidatul PSD și-a tras un ”glonț în picior” încă din precampanie.

Un război cu presa (care, de altfel, nu i-a contestat meritele din primul mandat) n-a avut sens și nu a putut fi câștigat, s-a văzut și la Timișoara. La fel de neinspirată a fost discriminarea unor categorii de cetățeni veniți din Oltenia sau născuți în Lugoj, dar cu părinți din acea zonă a țării.

Atitudinea candidatului PSD a fost în contrast cu valorile de deschidere și toleranță ale Lugojului. Mesajele neinspirate, lansate public de către fostul primar, în loc să descurajeze, au îndemnat respectiva categorie să se mobilizeze la vot. Din păcate, PSD, ca partid, nu a sancționat oficial aceste derapaje. Credem că ar fi fost o atitudine firească.

Sperăm ca viitoarele campanii electorale să adopte un ton civilizat, de respect reciproc între candidați. Oamenii au și așa destule pe cap, datorii la bănci, nesiguranța locului de muncă, îngrijorări cu privire la sănătatea lor și a familiei, iar politica va trebui să țină cont de asta și să nu adauge încrâncenare, diviziuni artificiale și acuzații fără acoperire.

Foto: Gabriel Brezeanu